
Special Paris
Muzeul Luvru de la Abu Dhabi: un simbol al deschiderii şi al toleranţei
2017-11-07t070201z_1183372325_rc1eedbe7580_rtrmadp_3_emirates-louvre_0.jpg

În zilele noastre marile muzee se exportă, fac pui în alte localităţi şi în alte ţări, îşi împrumută numele ca o marcă a excelenţei culturale. Primul care a deschis această cale este Muzeul Guggenheim de la New York care s-a implantat în urmă cu 20 de ani la Bilbao, în ţara Bascilor spaniolă. I-au urmat exemplul Centrul Pompidou de la Paris şi Muzeul Luvru.
Jurnaliştii şi specialiştii care au vizitat noul Muzeu Luvru de la Abu Dhabi, cum este cazul cu trimişii speciali ai revistei Le Point, vorbesc despre el ca despre o extraordinară aventură muzeală a secolului al XXI-lea. Arhitectul Jean Nouvel, o celebritate mondială, s-a inspirat din structura vechilor oraşe arabe ("medina", în limba arabă) pentru a crea un ansamblu de 55 de clădiri albe, cu alei între ele, totul fiind acoperit de o imensă cupolă avînd 180 de metri diametru. Cupola de metal este în sine un obiect de artă, o structură complexă compusă din 7850 de stele (şi ele de metal) care filtrează lumina într-un mod miraculos, pentru că în fiecare minut practic se modifică "ploaia de lumină" dorită de Jean Nouvel.
Cultura şi excelenţa culturală franceză strălucesc însă şi ele în acest muzeu, pentru că de fapt Franţa s-a angajat să trimită periodic la Abu Dhabi exponate din fondul său muzeistic. Un acord a fost semnat pe o perioadă de 30 de ani între Franţa şi Emiratele Arabe Unite. Să-l ascultăm însă pe arhitect, pe Jean Nouvel, declarînd pentru RFI, la microfonul colegei noastre de la secţia franceză Muriel Maalouf, cum a conceput noul edificiu:
"Eu sunt un arhitect contextual. Contextual, aceasta înseamnă că după opinia mea clădirile trebuie să aibă rădăcini. Si cred că marea catastrofă a epocii noastre este că majoritatea clădirilor nu au rădăcini. Altfel spus ele sunt concepute pe ordinator, în birourile cabinetelor internaţionale de arhitectură, şi apoi paraşutate. Deci, prima dorinţă a mea a fost ca acest muzeu să aparţină culturii locale. Foarte des, în felul acesta sunt construite marile edificii. Si doream efectiv ca locuitorii Emiratelor Arabe Unite să se recunoască în această clădire."
Sunt deci cuvintele lui Jean Nouvel, arhitectul care a dorit ca muzeul să fie şi un fel de “oază culturală”, chiar dacă este acoperită cu o cupolă de metal cîntărind 7500 de tone, aproape la fel de mult ca Turnul Eiffel. In interiorul acestui complex vor funcţiona şi 23 de galerii de artă precum şi un muzeu pentru copii. Situl unde a fost plasat ansamblul este o insulă cu un nume simbolic, “Saadiyat”, ceea ce în arabă înseamnă “fericire”.
Emiratele Arabe Unite doresc să atragă în anii următori sute de mii de vizitatori în urma acestor colosale investiţii, prin care Abu Dhabi înţelege să obţină şi notorietate culturală mondială. Autorităţile de la Abu Dhabi ţin foarte mult să sublinieze că acest complex este primul muzeu “universal” (sau universalist) din lumea arabă, care va reuni exponate reprezentînd toate culturile şi toate epocile aventurii umane. În prezent în jur de 300 de opere de artă au fost împrumutate de 13 muzee franceze, printre ele un portret de femeie semnat de Leonardo da Vinci şi un autoportret al lui Vincent van Gogh.
Noul complex muzeistic de la Abu Dhabi are o dublă menire, de a se deschide spre lume şi de a întelege diversitatea unei lumi multipolare, declară pentru Agenţia France Presse Jean-Luc Martinez, directorul Muzeului Luvru de la Paris, care a făcut deplasarea cu preşedintele Emmanuel Macron în capitala Emiratelor Arabe Unite.