
Special Paris
Donald Trump în China: “bună alchimie” cu Xi Jinping
trump-xi-jinping-montage_0.jpg

Pentru colecţionarii de zîmbete prezidenţiale, dacă există aşa ceva, cele afişate de Donald Trump în China sunt cu totul şi cu totul excepţionale: largi, chiar triumfătoare şi sincere. Poate că aceste zîmbete se hrănesc în special din cifra anunţată în materie de acorduri comerciale: 250 de miliarde de dolari. Cum să nu zîmbească un fost om de afaceri, şi mă refer la Donald Trump, în faţa unor astfel de cifre? Sub costumul de preşedinte în Donald Trump vibrează încă fostul manipulator de sume, fostul investitor şi speculator, iar banii au încă asupra sa o influenţă profundă.
Donald Trump pare să fi uitat total acele momente cînd, candidat la preşedinţie, se răstea la chinezi pentru că “fură locurile de muncă ale americanilor”. Acum el a găsit chiar cuvinte de justificare pentru enormul deficit comercial al Americii faţă de China. “În definitiv ce i se poate reproşa unei ţări dacă profită de altă ţară pentru binele cetăţenilor săi?” a spus Donald Trump, ca să atenueze reproşurile de pînă acum legate de diversele forme de protecţionism chinez care au dus la abisalul excedent comercial, de 223 de miliarde de dolari, al Chinei în raport cu Statele Unite.
Cei doi preşedinţi s-au afişat ca şi cum s-ar afla într-o complicitate politică, diplomatică, economică şi culturală totală. În realitate, însă, Xi Jinping este cel care conduce jocul, instalat durabil la putere, în timp ce Donald Trump apare fragilizat, întrucît trebuie să facă faţă unor contestaţii şi unor scandaluri, cum ar fi ancheta legată de amestecul rus în campania sa prezidenţială.
Salutînd “recolta” de contracte, Donald Trump s-a felicitat pentru faptul că ele vor crea locuri de muncă în Statele Unite. Ceea ce, spun comentatorii specializaţi ai Agenţiei France Presse, mai rămîne de văzut. Deseori chinezii au această abilitate, de a promite mult, tocmai pentru a-şi măguli partenerii, iar apoi concretizarea contractelor lasă de dorit.
Chiar şi "frontul unit" pe care îl doreşte Donald Trump în faţa Coreii de nord este, pentru moment, o construcţie verbală. Liderul de la Casa Albă consideră că America, China şi Rusia ar trebui să se concerteze serios în această privinţă. Iar pe chinezi îi îndeamnă să acţioneze repede şi cu succes pentru a-l face pe dictatorul de la Fenian să dea înapoi.
"Nu ne sub-estimaţi. Nu ne împingeţi pînă la capătul răbdării." Este un mesaj transmis de Donald Trump pe Twitter în direcţia lui Kim Jong-un. "Timpul presează, trebuie să acţionăm repede" a mai declarat Donald Trump în contextul discuţiilor sale cu Xi Jinping. Iar într-un mesaj adresat Rusiei, preşedintele american vorbeşte despre "situaţia potenţial periculoasă" creată de experienţele balistice ale Coreii de Nord.
Turneul asiatic al lui Donald Trump este urmărit pas cu pas de presa franceză, cu analize dintre cele mai interesante despre bilanţul preşedintelui american după un an de la instalarea sa la Casa Albă. Cotidianul Le Monde, de exemplu, consideră că Trump a instalat o "plutocraţie" la putere, deci o dominaţie completă a banului, în totală contradicţie cu ceea ce le promisese alegătorilor săi.
Comentatorii avizaţi mai cred însă că Donald Trump este o "rezultantă" a crizei din 2008, care i-a afectat pe mulţi americani, deşi aceste fracturi au rămas oarecum invizibile. Cei care au avut însă de suferit de pe urma crizei s-au exprimat în urne iar rezultatul frustrărilor lor are acum un nume: Donald Trump.