Comemorarea atentatelor de pe 13 noiembrie 2015: sobrietate şi emoţie

Familiile victimelor au cerut ca în această zi de comemorare să nu fie pronunţate discursuri politice. Există probabil o teamă că pînă şi un astfel de moment tragic poate fi instrumentalizat politic. În orice caz, Emmanuel Macron a respectat exigenţa de sobrietate formulată de respectivele familii. Cîte un minut de reculegere păstrat la fiecare etapă, coroane de flori depuse acolo unde cele 130 de persoane (printre care doi români) şi-au pierdut viaţa, o lectură cu voce tare a mai multor nume (numele celor morţi în respectivele locuri), dialog cu famiile: iată în ce au constat momentele comemorative.

În context unele rude ale celor ucişi sau răniţi şi-au exprimat însă şi critici, de exemplu i s-a reproşat lui Emmanuel Macron că a suprimat secretariatul de stat destinat ajutorării victimelor. Statul a îndemnizat totuşi 2500 de persoane după respectivele atacuri, suma globală alocată acestor ajutoare fiind de 64 de milioane de euro.

Un moment mai special a avut loc în sala de concerte Bataclan, unde au murit 90 de persoane pe 13 noiembrie 2015. De notat prezenţa la ceremoniile de comemorare a grupul de rock Eagles of Death Metal, care cînta la Bataclan în seara atacului.

Primul ministru Edouard Philippe, invitat să se exprime pe postul de radio France Inter cu ocazia acestei zile speciale, a salutat, într-un fel, curajul francezilor, care nu s-au lăsat intimidaţi de amploarea atacului terorist de acum doi ani. Viaţa continuă la Paris, sala Bataclan şi-a regăsit publicul şi spectacolele afişează de fiecare dată commplet, cafenelele unde au fost mitraliaţi oameni au fost renovate şi s-au redeschis şi ele... Primul ministru a ţinut însă să avertizeze, cum fac şi alţi oameni politici, că ameninţarea teroristă rămîne ridicată şi că revenirea în Franţa a unor jihadişti care au lupta în Siria rămîne o serioasă problemă. De altfel cei care revin sunt preluaţi de justiţie şi unii riscă să răspundă în faţa tribunalelor pentru crime împotriva umanităţii.

La Paris a mai avut loc un marş musulman pentru pace, la iniţiativa scriitorului francez de orgine poloneză Marek Halter, care are rădăcini evreieşti, sprijinit de o asociaţie a imamilor din Franţa. Mai mulţi tineri provenind din familii musulmane au participat la acest marş destinat să denunţe utilizarea religiei în scopuri violente.

Mai merită spus la acest capitol că Franţa îşi omagiază morţii de acum doi ani în condiţiile în care recent a fost ridicată starea de urgenţă. Noua legislaţie anti-teroristă a fost însă foarte mult întărită, întrucît Franţa se simte în continuare vulnerabilă şi datorită prezenţei sale militare pe teren. În mai multe zone din Orientul apropiat şi din Sahel militarii francezi sunt angajaţi în combaterea organizaţiilor teroriste, jihadiste şi ultra-radicale, un război care se anunţă lung şi care necesită mobilizare şi vigilenţă continuă.