Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ratko Mladici, «măcelarul din Balcani», condamnat la închisoare pe viaţă

mladici.jpg

Ratko Mladici (aici intrând în sala TPI de la Haga), fostul sef militar al sârbilor din Bosnia, a fost gàsit vinovat de genocid, crime de ràzboi si crime contra umanitàtii si a fost condamnat la închisoare pe viatà pe 22 noiembrie 2017
Ratko Mladici (aici intrând în sala TPI de la Haga), fostul sef militar al sârbilor din Bosnia, a fost gàsit vinovat de genocid, crime de ràzboi si crime contra umanitàtii si a fost condamnat la închisoare pe viatà pe 22 noiembrie 2017
Image source: 
Reuters/Peter Dejong

Ratko Mladici, 74 de ani, fost şef militar al sârbilor din Bosnia-Herţegovina în timpul războiului din perioada 1992-1995, poreclit şi « măcelarul din Balcani », a fost găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime contra umanităţii. El a fost condamnat la închisoare pe viaţă potrivit verdictului dat de Tribunalul penal internaţional pentru fosta Iugoslavie, reunit la Haga. Fiul său a anunţat că Ratko Mladici va depune recurs.

«Mladici a contribuit de o manieră importantă la comiterea de crime de război şi la genocidul de la Srebreniţa din 1995. Fostul şef militar al sârbilor din Bosnia a comandat personal bombardarea oraşului Sarajevo» a declarat Tribunalul penal internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY). In consecinţă, el a fost condamnat la închisoare pe viaţă, aşa cum dealtfel ceruse procurorul Tribunalului. Avocaţii lui Mladici pledaseră achitarea clientului lor.

Citirea verdictului în faţa Tribunalului de la Haga a fost întreruptă la un moment dat întrucât Ratko Mladici, 74 de ani, se enervase şi a fost nevoit să plece din sala de audienţă. Judecătorii au decis să-i ia tensiunea arterială fostului general dar citirea vedictului a fost reluată după o oră de întrerupere, în ciuda cerinţei apărării de a suspenda audienţa. Acuzatul nu a asistat însă la enunţarea totală a verdictului.

Reamintim că la Srebreniţa, în iulie 1995, au fost masacraţi 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani. Incercuirea şi bombardarea oraşului Sarajevo timp de peste 1.400 de zile de către bosno-sârbi între aprilie 1992 şi februarie 1996 a făcut de partea sa între 5.000 şi 10.000 de victime, în majoritate civili musulmani. Toti atâtea crime puse pe seama celui care avea să fie poreclict «măcelarul din Balcani» sau «măcelarul de la Srebreniţa». Considerat de procurorul TPI Serge Brammertz drept «arhitectul politicii de curăţire etnică», Mladici mai fusese condamnat anul trecut, alături de complice său politic, Radovan Karadzici, la 40 de ani închisoare doar pentru crimele de la Srebreniţa, considerat cel mai cumplit masacru comis după al doilea război mondial.

Citirea verdictului acestui proces, care a durat mai bine de 5 ani, a fost urmărită la faţa locului de zeci de victime sau de membri ai familiilor victimelor fostul general. De asemenea, în Bosnia, o mare parte din populaţie, marcată de evenimentele de acum aproape un sfert de secol, a urmărit verdictul la televiziune.

Verdictul contra lui Ratko Mladici este ultimul emis de TPI

Ratko Mladici este ultimul responsabil al fostei Iugoslavii judecat în primă instanţă de Tribunalul penal internaţional pentru fosta Iugoslavie. Creat în 1993 în timpul războaielor din Bosnia şi Croaţia, tribunalul cu sediul la Haga îşi va închide porţile la sfârşitul acestui an după ce i-a judecat pe cei mai mari criminali din fosta Iugoslavie. Mladici, Karadzici dar şi Slobodan Miloşevici – mort în detenţie – au fost judecaţi de TPIY. Ultimul său verdict trebuia deci să fie unul exemplar, ceeace se pare că a şi fost dacă îi ascultăm pe unii dintre martorii acelor drame din fosta Iugoslavie. Zeid Ra’ad al-Hussein, Inaltul comisar ONU pentru drepturile omului, fost membru al forţei de protecţie ONU din fosta Iugoslavie între 1994 şi 1996, a estimat de exemplu că verdictul contra lui Mladici este «o victorie capitală pentru justiţie.» El l-a calificat pe fostul şef militar al sârbilor bosniaci drept «chintesenţa răului.»

In total, TPI pentru fosta Iugoslavie a instruit 161 de dosare şi a pronunţat 83 de condamnări. In opinia partizanilor săi, acest tribunal a demonstrat că toată lumea, inclusiv cei mai groaznici despoţi, pot fi chemaţi să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale. Criticii TPIY denunţă lentoarea procedurilor şi costul ridicat al instituţiei. O instituţie ce va dispărea deci pe 31 decembrie în timp ce Curtea penală internaţională (CPI), creată în 2002, va continua să funcţioneze de o manieră permanentă şi tot la Haga. Circa o treime din cele 193 de state membre ONU au acceptat autoritatea CPI. China însă boicotează curtea, SUA şi Rusia nu au ratificat-o încă iar o singură ţară arabă este membră. In fine, reproşul ultim care i se face acestei instanţe este că nu-şi concentrează acţiunea decât pe Africa.

Ratko Mladici, «măcelarul din Balcani», condamnat la închisoare pe viaţă