Birmania şi Bangladesh ajung la un acord privind repatrierea Rohingyas

Circa 600.000 de Rohingyas au fugit în ultimele două-trei luni de represiunea armatei birmane şi s-au refugiat în Bangladesh. Un val uman ce a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare în Asia. Acordul la care a ajuns Bangladeshul cu Birmania pentru repatrierea refugiaţilor este însă foarte vag. Pe lângă faptul că cuvântul «Rohingyas» nu apare în niciunul din comunicate, nu se precizează nici criteriile repatrierii, nici câţi se vor putea întoarce, nici condiţiile de securitate oferite acestor refugiaţi musulmani şi nici de ce statut vor beneficia ei odată reveniţi în statul Arakan din Birmania, acolo de unde au fugit.

Tot ce se spune în text este că refugiaţii vor trebui să arate un document oficial care să demonstreze că trăiau pe solul birman înaintea exilului lor. Ori, în marea lor majoritate Rohingyas fie nu au documente, fie le-au lăsat în urma lor în sate ce au fost complet distruse de flăcări.

Situaţia este aşadar nici pe departe gata să liniştească comunitatea internaţională. Astfel de programe de repatrieri au mai avut loc în istoria ţării, fără să pună însă capăt violenţelor. In plus, acordul semnat acum se bizuie pe un text controversat din 1992 care fusese redactat după exodul a peste 250.000 de Rohyngias care fugeau de persecuţii.

In faţa actualului exod, SUA au evocat o situaţie de «curăţire etnică» iar presiunile occidentale asupra regimului birman s-au accentuat. Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene a efectuat recent o vizită în regiune iar Papa Francisc începe şi el duminică un turneu în zonă. Tot atâtea iniţiative care au permis probabil găsirea actualului acord.