Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (122) : „Istoricii știu qu’il y a une vie après la démocratie”

maxresdefault.jpg

Emmanuel Todd invitat la o emisiune la RFI de Marlène Schiappa.
Emmanuel Todd invitat la o emisiune la RFI de Marlène Schiappa.
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Mai suntem noi capabili, astăzi, să avem o vedere de ansamblu a istoriei, etalată pe durate lungi, pe secole sau chiar milenii? Oare nu am fost deja total modelaţi de presiunea prezentului, a viziunilor imediate, a incapacităţii de a gîndi în perspectiva unui timp lung? Iată întrebări care emană dintr-o carte semnată de Emmanuel Todd şi recenzată de Virgil Tănase în cronica bilingvă următoare. Născut în 1951, Emmanuel Todd este un istoric şi cercetător (avînd ca specialitate demografia) care a provocat de multe ori polemici. Multe dintre tezele sale suscită controverse, chiar reacţii pasionale, dar probabil că acestea sunt necesare pentru a nu deveni orbi în faţa a ceea ce Emmanuel Todd numeşte “timp lung”.

Greu, foarte greu de vorbit despre o asemenea carte. Pour commencer, elle a 500 pages d’une écriture pas toujours facile. Dar e și un fel de încununare a cercetărilor întreprinse timp de patruzeci de ani de un… comment pourrais-je le nommer ? Istoric, sociolog, antropolog, politolog ? El este de fapt, spune un comentator, ultimul reprezentant a ceea ce s-a numit, de pe la mijlocul perioadei interbelice, L’Ecole des annales, un courant de pensée qui s’occupe de « l’histoire longue ». Contre-pied absolu des médias qui ne se soucient que de l’aujourd’hui, les chercheurs de l’Ecole des annales, tel l’alpiniste qui du haut de la montagne a une autre vision du chemin parcouru, explică evenimentele de azi din perspectiva unei istorii lungi, de mii și uneori de zeci de mii de ani.

Ca în cazul de față. Autorul, Emmanuel Todd, își subintitulează cartea apărută la editura Le Seuil Où nous en sommes, „schiță a istoriei omenirii”. Reconnaissez que résumer en cinq minutes un livre sur l’histoire de l’humanité ne serait pas raisonnable. D’autant plus că, din perspectiva  „istoriei lungi”, multe din ideile noastre cele mai vajnice de azi se fac țăndări, ce qui explique les remous que produit dans le microcosme politico-médiatique mondeno-culturel, bref dans les salons parisiens, l’ouvrage d’un auteur d’autant plus difficile à contester que tout le monde s’accorde à lui reconnaître l’érudition, l’intelligence et même, parfois, les capacités prémonitoires : n-a fost el primul care, în calitate de demograf, a prezis, încă din 1976, căderea Uniunii sovietice nu prin analize ideologice sau economice ci interpretând statisticile oficiale privind creșterea unor repere de dezechilibru social : alcolismul, sinuciderile și mortalitatea infantilă.

Cela étant dit, comme il serait vain de vouloir vous faire comprendre en peu de mots la façon dont Emmanuel Todd explique comment un certain type de relations familiales, profondément inscrit, depuis l’apparition de l’homme, dans l’inconscient, determină opțiunile religioase și ideologice ale diferitelor colectivități, mă voi mărgini la un singur aspect al cărții, mai sărac dar mai de actualitate, care explică, poate, câteva tendințe, la prima vedere, dar numai la prima vedere ! suprinzătoare du monde occidental.

Pour Emmanuel Todd, la fracture sociale essentielle de nos sociétés développées n’est plus économique mais « éducationnelle ». En un mot, la scolarisation de masse a produit une élite « éduquée », de circa 30 la sută din populație, o categorie socială care a ajuns să dețină toate puterile în stat, înlocuind legitimitatea democratică cu cea „tehnocrată”. Comme autrefois le parti communiste qui se croyait détenteur d’une vérité historique l’autorisant à ne pas tenir compte de l’opinion, voire de l’intérêt des masses, noile elite au instaurat un nou fel de dictatură, rupându-se de majoritatea populației. Este ceea ce Emmanuel Todd numește „cretinizarea politico-socială a mediilor educate”.

Rezultatul este dispariția treptată a modelului democratic, inscris în inconștientul colectiv din timpuri imemoriale de structura familiei nucleare, cea în care copiii pleacă de acasă și-și construiesc propiul cămin, la fel de legitim ca al părinților, dobândind astfel o deplină egalitate în drepturi cu aceștia. Ce modèle est remplacé par celui, tout aussi immémorial, de la famille souche, celle où le fils aîné reste dans le foyer et hérite des biens du père, un model autoritar și inegalitar. Acesta este modelul populațiilor germanice și domină astăzi Europa distrugând, spune Emmanuel Todd, țările latine. Iată de ce, pentru el, ieșirea Angliei din Comunitatea europeană și alegerea președintelui Trump sunt semne încurajatoare pentru democrație.

Exprimată mai concis și mai limpede într-un interviu, concluzia autorului este indiferentă, aproape cinică, cum era și de așteptat din partea cuiva care nu se vrea decât un  observator obiectiv al fenomenelor : « Je pense que la démocratie est éteinte en Europe. Le gros de l’histoire humaine, ce n’est pas la démocratie. L’une de ses tendances lourdes est au contraire l’extinction de la démocratie. En Grèce, en France și deopotrivă în România, ași putea adăuga, les gens votent, et tout le monde s’en moque. Pour un citoyen, c’est tout de même embêtant. Pour un Français qui se pense français, c’est carrément humiliant. Mais un historien sait qu’il y a une vie après la démocratie. »

 

Toate edițiile emisiunii Cronica bilingvă: http://www.rfi.ro/tag/cronica-bilingv%C4%83

 
Virgil Tǎnase : Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (122)