Filme româneşti la Paris: "Octav" în regia lui Serge Ioan Celebidachi

Matei Vişniec: Un film terminat chiar anul acesta, cu o distribuţie prestigioasă. Marcel Iureş şi Victor Rebengiuc sunt capete de afiş. Scenariul este semnat de James Olivier, iar muzica filmului îi aparţine lui Vladimir Cosma.

Este această poveste un fel de călătorie în timp, o navetă vizuală şi emoţională între prezent şi trecutul interbelic ?

Serge Ioan Celebidachi:  Filmul meu este, poate, o oportunitate pentru a vedea România într-o lumină diferită, într-o lumină mai veselă, mai colorată… de a vedea România dintre cele două războaie mondiale, perioadă care a reprezentat un moment culminant pentru istoria României înainte de drama comunistă.

Personajul meu pleacă spre trecut şi îşi retrăieşte copilăria… In felul acesta spectatorul descoperă o Românie mai frumoasă, departe de clişeele de astăzi, de tristeţea şi cenuşiul vehiculate prea des în prezent de cineaştii români…  

Deci, filmul este o oportunitate, pentru fiecare spectator, de a face o călătorie individuală dar şi de a descoperi o Românie pe care publicul nu o cunoaşte cu adevărat.

Matei Vişniec: Un demers într-adevăr destul de rar. Implică el, prin această privire asupra trecutului, ceva mai mult efort, ceva mai multă documentrare, mai multe mijloace tehnice?

Serge Ioan Celebidachi: Da, acest demers cere mai multe mijloace, este adevărat, dar în acelaşi timp pentru mine era dureros să văd această Românie tristă şi voiam să contribui la o schimbare, la ceva nou, astfel încît oamenii să se regăsească, să vadă că au fost făcute lucruri într-un sens mai uman… în care avem dreptul să rîdem, să plîngem, să avem sentimente, să avem emoţii, să fim într-un mod mai natural români, mai simplu şi cu mai multă viaţă…

Acum este poate momentul să reînnodăm firul istoric cu acest trecut de dinainte de război, care a fost extraordinar în România. Este o nouă faţetă pe care o vad complementară filmelor care prezintă o realitate dură, dură de privit şi dur de acceptat. Este important să avem opţiuni, alternative în care soarele străluceşte şi imaginle sunt frumoase… Este un poem plin de emoţii, un poem în mişcare acest film, o formă de contemplare despre o Românie mai tandră, mai aproape de inimă…

Matei Vişniec: Saptămîna filmului românesc la Paris se va încheia pe 12 decembrie şi reprezintă o oportunitate ideală pentru publicul francez de a descoperi România cu problemele ei de azi şi de ieri, dar şi creativitatea românească în domeniul celei de-a şaptea arte, nu de puţine ori cu tuşe sublime de poezie şi umor.