Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât costă combaterea încălzirii climei?

bani_clima.jpg

Image source: 
Getty Images/ana_gr

Doi ani după reuniunea COP21 care avea să dea naştere Acordului de la Paris privind combaterea încălzirii climei, capitala Franţei găzduieşte astăzi aşa-numitul « One Planet Summit ». O iniţiativă dorită de preşedintele francez Emmanuel Macron şi co-prezidată de Franţa, ONU şi Banca Mondială. Scopul principal al acestei întâlniri la vârf la care au venit circa 60 de şefi de state şi de guvern este de a încuraja şi accelera acordarea de mijloace financiare ţărilor sărace pentru a le facilita tranziţia energetică. Trebuie precizat că e vorba de sume uriaşe

Pentru a atinge principalul obiectiv al Acordului de la Paris – acela de a limita creşterea temperaturilor la 2° Celsius faţă de era pre-industrială - e nevoie de investiţii uriaşe. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează de exemplu suma necesară pentru a atinge respectivul obiectiv la 3.500 de miliarde de dolari pe an, timp de 30 de ani. New Climate Economy estimează de partea sa la 90.000 de miliarde de dolari până în 2030 suma necesară pentru diversele infrastructuri durabile.a

Nivelul de finanţare este pentru moment insuficient, suntem încă foarte departe de cifrele evocate dar acum doi ani, la Paris, la COP21, statele industrializate, bogate – cel din Nord cum se spune – au promis că vor contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an începând cu 2020 pentru a le ajuta pe cele din Sud, cele mai sărace şi slab dezvoltate deci, ca să se adapteze impactului negativ provocat de schimbările climatice. Ca să-şi construiască de exemplu diguri sau case supra-elevate sau ca să-şi cumpere sisteme de alerte meteo.

Doi ani după istoricul acord de la Paris, suntem şi la acest capitol mult în urmă. « One Planet Summit », chiar dacă nu se vrea o conferinţă a donatorilor, seamănă mult cu aşa ceva. Sunt invitaţi să intervină de exemplu diverşi donatori – privaţi sau publici – iar firmele multinaţionale şi băncile sunt rugate să nu mai investească în energii poluante. Asiguratorul francez Axa a anunţat de exemplu aici că-şi va grăbi ieşirea din industria cărbunelui. Pe de altă parte, 200 de investitori instituţionali ce reprezintă circa 26.000 de miliarde de dolari de active, au promis că  vor face presiuni mai mari pe cele mai poluante 100 de firme din lume – gen Gazprom, Exxon Mobil sau China Petroleum – ca să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Evident că retragerea americanilor din Acordul de la Paris privează combaterea încălzirii climei de câteva miliarde de dolari. Sumele lipsă din cauza deciziei preşedintelui Donald Trump vor fi însă parţial deblocate de alţi americani veniţi aici la summit. Printre ei, miliardarii filantropi Bill Gates şi Michael Bloomberg dar şi activişti carismatici precum Arnold Schwarzenegger şi Sean Penn.

In fine, în căutare de noi surse de finanţare, mai mulţi responsabili francezi au scos de la naftalină idea unei taxe europene pe tranzacţiile financiare, proiect aflat în punctul mort după ani de discuţii în zadar.