Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dincolo de victorie

halepa.jpg

Image source: 
Wikimedia Commons via Dilema Veche

Recunosc, am făcut parte dintre cei care nu au crezut că Simona Halep va reuși să cîștige trofeul Roland Garros. M-am îndoit că va reuși să își înfrîngă emoțiile puternice de dinaintea ultimului pas în lupta pentru titlul de campioană.

Am urmărit ultima parte a meciului, atunci cînd victoria compatrioatei noastre începuse să pară verosimilă. M-am simțit apoi vinovată pentru scepticismul meu și m-am bucurat pentru ea, pentru antrenorul ei, pentru familia și pentru țara ei. (Da, știu, țara nu prea a ajutat-o cu nimic, așa cum țara nu stimulează în nici un fel eforturile de a obține excelența în orice domeniu, fie el sportiv, artistic, știiințific etc. Fără școli performante sau terenuri sportive măcar salubre, fără bani alocați și grijă dedicată dezvoltării noilor generații, e cam greu ca România să își asume vreun merit pentru performanța cîte unui cetățean al ei. Dar dacă sportiva, în momentele de glorie, cu eleganță și generozitate, a ales să se bucure împreună cu conaționalii ei, de ce i-aș refuza solidaritatea mea?)

 

Citiți continuarea articolului semnat de Maria Iordănescu în Dilema Veche aici