Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Superliga bogaților: ce va mai rămâne din cultura fotbalistică europeană?

Dincolo de aspectele pur sportive sau financiare, propunerea a 12 cluburi superbogate ale Europei privind formarea unei superligi exclusive are și un substrat cultural, despre care merită să discutăm.

Vorbim, așadar, despre fotbal, cel mai popular dintre sporturi, plecat din Anglia și care s-a consolidat mai întâi pe pământ european, înainte de a-și găsi o a doua casă în America de Sud  și a se dezvolta în Africa și Asia.

Cu toată globalizarea, fotbalul rămâne o formă de manifestare cu fundamente europene, strâns legată de dezvoltarea urbană și de viața comunităților.

Cu vreo câteva excepții ce pot fi numnărate pe degetele de la o singură mână – cum ar fi proiectul Red Bull – cluburile de pe întregul cuprins al Europei s-au dezvoltat în timp, unele chiar într-un secol și jumătate, în jurul orașelor, cartierelor, categoriilor profesionale sau sociale, minorităților.

Legătura emoțională cu un club sau altul nu este dată neapărat de performanțele obținute – uneori chiar deloc ! – cât de apartenența la o comunitate sau de tradiția de familie.

Susținerea pentru un club înseamnă adeseori o declarație de apartenență la o categorie socială, de susținere a anumitor valori ba chiar și a unor convingeri politice.

Avem cluburi care reprezintă, prin istorie și tradiție, muncitorii, clasa de mijloc sau protipendada sau care sunt embleme ale unor regiuni, orașe sau cartiere. După cum putem avea cluburi de stânga sau de dreapta.

Cupa Europei Centrale din perioada interbelică și, după război, cele trei cupe europene au crescut numărul meciurilor internaționale și au întărit sentimentul de apartenență la valorile reprezentate de un club sau altul.

Cu timpul, banii, televizările și globalizarea au schimbat ceva în fotbalul european. O anumită elită a fost formată, din cluburile extrem de bogate care ajung aproape an de an în fazele finale ale Ligii Campionilor. 

Accesul, de jos în sus, a devenit tot mai greu de realizat – spre imposibil. Tot mai puțin legate de valori și tot mai mult de bugete, publicitate și drepturi TV, cu sume de transfer ce frizează indecența, cluburile din elita europeană au devenit branduri aflate într-o luptă pentru supremație, e adevărat, plină de spectacol.

Propunerea unei superligi exclusiviste, în care accesul este legat de puterea financiară înainte de meritele sportive, este o urmare oarecum firească a acestui proces care s-a consolidat permanent de la începutul acestui secol.

Dar proiectul are în el ceva ce se îndepărtează și mai mult de spiritul pe care s-a clădit fotbalul european și se apropie de modelul nord-american al ligilor de baschet, fotbal american  sau hochei pe gheață.

Lideri europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron sau premierul britanic Boris Johnson au formulat deja critici la adresa planurilor celor 12 cluburi.

Dar ce va spune marele public, în caz că proiectul se va materializa? Cum va răspunde suporterul din Viena sau Varșovia, din București sau Liège, din zeci și sute de orașe mari sau mici sau din cartiere cu lungă tradiție de fotbal, dar care nu vor mai putea ajunge vreodată să se confrunte măcar cu marile staruri?

Își vor abandona ei, oare cluburile locale, lăsându-se vrăjiți de spectacolul orbitor al superligii europene? Sau, poate, cine știe, vor găsi o cale de a naviga între cele două lumi, iată, din ce în ce mai îndepărtate.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 20 aprilie 2021