
Sport
UK: Migrația netă atinge un nivel record în 2022, 606.000, pe seama imigrației din afara Uniunii Europene
frontiera_britanica.jpg

Datele publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS) nu sunt surprinzătoare, ba chiar analiștii se așteptau la un nivel și mai ridicat al migrației nete, de 700.000. Cert este că imigrația din afara UE deține ponderea covârșitoare – 925.000 de sosiri, față de doar 151.000 din UE și 88.000 de cetățeni britanici.
În anul 2022 motivele imigrației din afara UE s-au schimbat: ponderea celor veniți la studii a scăzut la 39% de la 47% în 2021, în timp ce persoanele venite pentru motive umanitare au reprezentat 19%, față de 9% în anul precedent, mai cu seamă datorită venirii refugiaților ucraineni, care au fugit de război, dar și a cetățenilor din Hong Kong, fostă colonie britanică, care acum devină tot mai mult ținta politicilor represive ale autorităților pro-Beijing.
Sporirea numărului de imigranți este și un efect al ridicării restricțiilor după pandemia Covid din 2020 și 2021, în schimb este vizibilă reducerea drastică a imigrației din UE, urmare a Brexit și a introducerii pentru cetățenii UE sosiți pentru prima oară după 1 ianuarie 2021 a vizelor de muncă.
În fapt, migrația netă a cetățenilor UE a fost negativă în 2022 - 51.000, cu 151.000 de sosiri reprezentând doar 13% din totalul imigranților, față de 52% în 2018 și 42% în 2019.
Date separate ale ministerului de interne arată și o creștere de numărului cererilor de azil care-și așteaptă soluționarea, 172.758, ceea ce merge în contra promisiunilor electorale făcute în 2019 ale Partidului Conservator aflat la putere. În paralel numărul celor expulzați în 2022 – 37.948, cel mai jos nivel cu excepția anilor pandemici, 2020 și 2021, și aproape jumătate față de 2009, când 71.000 de persoane au fost expulzate din Regatul Unit.
Totodată, numărul cererilor de reședință în temeiul schemei de stabilire post-Brexit a ajuns la 7.221.650 dintre care 1.418.250, cel mai ridicat număr, au provenit de la cetățeni români. Dintre aceste cereri din partea românilor, 32% au primit statut stabilit – reședință permanentă, 48% statut pre-stabilit (reședință temporară, cu posibilitatea preschimbării în permanentă la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 20% au fost respinse, retrase sau declarate invalide.