Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Rugby-ul francez, victimă a propriului succes?

rugbyul-francez-victima-propriului-succes.jpg

Bucuria echipei Toulon, campioana Europei la rugby (Foto: Reuters)

RC Toulon a devenit campioana Europei la rugby, învingând în finala Cupei Heineken o altă echipă franceză, ASM Clermont Auvergne, cu 16–15. Cele două echipe sunt recunoscute ca fiind cele mai bune din Europa şi totuşi, acest succes nu aduce în Franţa o bucurie generală.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Finala disputată pe stadionul Aviva de la Dublin a avut un deznodământ neaşteptat: deşi a dominat peste două treimi din meci, Clermont a trebuit să se recunoască învinsă la un singur punct diferenţă, mai ales de cel care a fost desemnat cel mai bun jucător al Europei în sezonul 2012–2013, mijlocaşul englez la deschidere, Jonny Wilkinson, care a marcat de trei ori din lovitură de pedeapsă şi a transformat eseul marcat de coechipierul său, tot din Anglia, fundaşul Delon Armitage.

Jonny Wilkinson a marcat, exclusiv din lovituri de picior, 56 din cele cele 61 de puncte ale echipei sale în sferturi, semifinală și finala Cupei Heineken. El a transformat toate cele 17 lovituri de picior așezate (16 penalități și o transformare), la care a adăugat și două drop-goal-uri în meciurile succesive cu Leicester, Saracens și Clermont.

Clermont a marcat două eseuri, unul prin aripa fijiană Napoleoni Nalaga și celălalt prin mijocașul la deschidere australian, Brock James, restul de cinci puncte fiind marcate de mijlocașul la grămadă Morgan Parra din lovituri de picior.

De altfel, Parra este singurul francez care a marcat puncte, nu doar în finală, ci și în semifinale, atât pentru Clermont, cât și pentru Toulon.

La începutul meciului, din cei 30 de jucători intrați pe teren, doar zece (șase la Clermont și patru la Toulon) erau francezi, o stare de lucruri care produce nemulțumire la vârful rugby-ului  francez.

Echipa Toulon a fost  numită și "Galacticos", pentru constelația de jucători de elită din mai multe continente care evoluează aici: pe lângă Wilkinson și Armitage, aici mai joacă sud-africanul Bakkies Botha, campion mondial în 2007, galezul Gethin Jenkins, câștigător de trei ori al Turneului Celor Șase Națiuni, australianul Matt Giteau, neozeelandezul Chris Masoe, argentinianul Fernandez Lobbe și mulți alții.

Antrenorul lui Toulon, fostul selecționer al echipei Franței, Bernard Laporte, a respins cu indignare eticheta de "mercenari" folosită adeseori de criticii recrutării jucătorilor nu doar din țări ale Uniunii Europene, cum ar fi Marea Britanie și Irlanda, ci și din afara ei, mai ales din Emisfera sudică.

 

Cluburi contra naţională

 

Directorul tehnic național, Jean Claude Skrela, spunea că din cauza străinilor, francezii nu apucă să joace în Top 14–prima ligă de rugby–pe multe posturi cheie și din această cauză, echipa națională ar avea de suferit, clasându-se recent pe ultimul loc în Turneul celor Șase Națiuni.

Actualul antrenor al naționalei, Philippe Saint Andre, a fost criticat că l-a trimis ca titular pe postul de mijlocaș la deschidere pe Frederic Michalak, care nici măcar la echipa sa de club, Toulon, nu e titular și, mai mult, acolo joacă pe post de mijlocaș la grămadă, neavând loc la deschidere, din cauza lui Jonny Wilkinson. Saint Andre le-a răspuns că nu prea are multe opțiuni, acest post fiind dominat în campionatul Franței de jucători străini.

Conducerea naționalei a intrat în polemici cu Laporte și cu președintele său de club de la Toulon, Mourad Boudjellal, care le-au replicat că ei recrutează de unde pot și că marii jucători pe care-i atrag inspiră numeroși tineri să se apuce de rugby.

În plus, mulți dintre așa-zișii "mercenari" au făcut sacrificii importante pentru echipa lor de club. Jonny Wilkinson a refuzat să meargă în turneu în Australia cu Leii Britanici și Irlandezi, jucători precum Masoe și Giteau nu au mai fost chemați la echipele lor naționale din emisfera sudică, așa cum s-a întâmplat și cu James sau Sivivatu de la Clermont.

Se pare că rugby-ul francez, cel mai bogat din emisfera nordică, a căzut victimă propriului său succes, în care cluburile domină competițiile continentale cu ajutorul jucătorilor străini, în dauna rezultatelor echipei naționale.

 

Un preşedinte atipic

 

Între timp, pentru Boudjellal, victoria din Cupa Heineken, primul trofeu obținut de Toulon în ultimii 21 de ani, reprezintă o confirmare a strategiei sale de aducere de vedete internaționale la clubul din orașul său natal.

Multimilionarul patron al editurii Soleil își vinde firma în 2006, pentru a se dedica exclusiv conducerii clubului Toulon. Cunoscut ca fiind slobod la gură, el a fost deja suspendat în 2012, pentru critici vehemente la adresa arbitrilor unui meci pierdut în fața rivalilor de la Clermont, interzicându-i-se accesul pe teren timp de 130 de zile.

De altfel, Boudjellal a avut mai multe dueluri verbale cu președintele lui Clermont,  René Fontès, de formație inginer, care timp de 40 de ani a lucrat la compania producătoare de anvelope Michelin, ajungând până la postul de director de resurse umane.

Bunicul patern al lui Boudjellal era musulman algerian, iar bunica sa creștină armeană, supraviețuitoare a genocidului din Imperiul Otoman, din 1915–1917. Bunica sa a sosit în Franța în 1945, cu fiul ei, Ahmed, tatăl lui Mourad, care s-a născut la Toulon în 1960.

Obișnuit cu controversele, la scurt timp după victoria de sâmbătă, Boudjellal a avut un mesaj pentru lidera Frontului Național, Marine Le Pen, care are un mesaj anti-imigranți și anti-musulmani și al cărei partid a câștigat în trecut alegerile municipale la Toulon. "Ar fi bine ca Marine să asculte și să vadă ce se întâmplă și să-și dea seama că atunci când li se deschide accesul la cultură, când nu sunt marginalizați în orașe și când li se acordă încredere, ei bine, copiii emigranților pot realiza lucruri mari pentru orașul lor și pentru țara lor", a declarat Boudjellal.

Toulon are șansa de a-și continua șirul de succese în campionatul Franței, unde la sfârșitul săptămânii va întâlni pe teren propriu, în semi-finala play-off pe Toulouse. Clermont va juca, tot pe teren propriu, în cealaltă semifinală, cu Castres, unde evoluează românul Mihăiță Lazăr și în a cărei conducere se află și fostul mare internațional Adrian Lungu.

În perspectivă, dacă se respectă calculul hârtiei, o nouă finală Clermont–Toulon pe 29 iunie. Până atunci, naționala Franței va face un turneu în Noua Zeelandă, echipa în fața căreia a pierdut finala Cupei Mondiale din 2011.

 
Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej, despre meciul de rugby Toulon-Clermont