Chris Froome, primul ciclist originar din Africa, învingător în Turul Franţei 2013

Victoria lui Chris Froome nu este o surpriză, el era favorit încă dinaintea startului, dar maniera în care a obținut tricoul galben de lider a fost impresionantă. El a câștigat trei etape din totalul de 21, două dintre ele cu sosire la vârf și o a treia contra-cronometru individual și a dovedit un panaș nemaivăzut de mulți ani, dacă facem abstracție de americanul Lance Armstrong, un trișor dovedit, ale cărui șapte victorii consecutive în Turul Franței au fost anulate, din cauza dopajului masiv la care s-a dedat împreună cu echipa sa, de-a lungul mai multor ani.

De altfel, spectrul dopajului planează încă asupra ciclismului și Froome a trebuit să răspundă unor întrebări insistente din partea jurnaliștilor, care acum nu mai doresc să mai fie percepuți ca niște complici tăcuți, ca pe vremea lui Armstrong. Froome însă le-a răspuns sec: "Lance era un trișor, eu nu sunt".

Rădăcini africane

Faptul că este născut la altitudine–Nairobi, capitala Kenyei este la aproape 1.800 de metri altitudine–l-a înzestrat cu capacitatea naturală de cățărător și asta a jucat rolul esențial în victoria lui Chris Froome din Turul Franței.

În vârstă de 28 de ani, fiul unor cetățeni britanici stabiliți în Kenya, Froome poate fi considerat un african get-beget, el vorbind fluent limba Swahili, predominantă în estul Africii.

La vârsta de 12 ani părinții l-au trimis la studii în Africa de Sud, unde și-a făcut liceul și studii superioare de economie, pe care însă a trebuit să le întrerupă în ultimul an, datorită carierei de ciclist profesionist, spre marea nemulțumire a familiei sale.

De acolo a rămas cu un discret accent sud-african în engleza pe care o vorbește. Și tot de acolo provine povestea extraordinară a lui Froome, care a fost fugărit de un hipopotam de care a scăpat doar cățărându-se într-un copac.

El a participat pentru prima oară în Turul Franței în 2008, clasându-se al 84-lea. Au urmat trei ani nefaști, în care Froome a obținut rezultate slabe, din cauza unei bilharzioze nediagnosticate, o maladie parazitară contractată din apa contaminată a unui lac african, unde pescuia cu sulițe, alt obicei dobândit în copilăria sa keniană.

După un debut internațional sub culorile Kenyei la Jocurile Commonwealth-ului în 2006, el a ales să concureze sub drapel britanic și în 2012 a obținut medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Londra, în proba de contra-cronometru individual, probă câștigată de colegul său de la echipa SKY, Bradley Wiggins. Același Bradley Wiggins care a câștigat ediția de anul trecut a Turului Franței, cu ajutorul lui Froome, care s-a sacrificat și astfel s-a clasat pe locul al doilea.

Anul acesta, managerul echipei SKY, Dave Brailsford, ar fi trebuit să decidă cine este liderul echipei în Turul Franței, dar a răsuflat probabil ușurat, când Wiggins, acum în vârstă de 33 de ani, a anunțat că nu va lua startul în Marea Buclă, fiind bolnav.

Rivalitatea dintre cei doi risca să ruineze șansele de câștig ale echipei. Acum, SKY are doi câștigători în doi ani consecutivi, lucru nemaiîntâlnit pentru o echipă de marcă în istoria centenară a Turului Franței, dar și primii câștigători britanici.

Froome locuiește la Monaco, alături de logodnica sa, Michelle Cound și spre deosebire de alți mari cicliști, este modest și timid, fiind în mod vizibil stânjenit în fața camerelor de luat vederi.

Până la proba contrarie, el este un campion curat, exact figura de care avea nevoie ciclismul mondial după 15 ani de scandaluri de dopaj aproape continue.