Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Care sunt favoriții și ce șanse au Stejarii la Cupa Mondială de rugby

de_villiers.jpg

Danie de Villiers
Danie de Villiers antrenează la ora actuală CSM Olimpia București, din Super Liga CEC Bank
Image source: 
Danie de Villiers

Cupa Mondială (RWC) care începe vineri în Anglia reunește 20 de echipe naționale printre care și România - Stejarii. Favorita experților este campioana mondială de la ediția precedentă, Noua Zeelandă, în timp ce României i se dau șanse la o singură victorie în grupa preliminară D din care face parte. 

Unul dintre tehnicienii străini din rugby-ul românesc, sud-africanul Danie de Villiers, actualmente antrenor la CSM Olimpia București după ce a antrenat pe RCM Timișoara, face o evaluare a șanselor favoriților și ale Stejarilor la competiția de vârf a rugby-ului mondia, într-un interviu în exclusivitate cu RFI.

Care sunt favoriții după dumneavoastră la RWC 2015?

Nu e un răspuns uşor de dat. Fiecare are favoriţii săi şi majoritatea vor indica două echipe: Noua Zeelandă  - campioana en titre - şi Anglia, ţara gazdă. Avantajul terenului propriu poate fi imens, cu sprijinul publicului în spate, dar poate adăuga presiuni uriaşe. Înainte să dau un răspuns clar, aş vrea să reamintesc câteva statistici:

• 4 echipe au jucat în trei finale RWC (Noua Zeelandă, Australia, Anglia şi Franţa);

• 3 echipe au câştigat RWC de două ori (Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud);

• Doar două echipe au câştigat RWC pe teren propriu (Noua Zeelandă de două ori, Africa de Sud)

• Nicio echipă nu a câştigat RWC de două ori consecutiv;

• Doar două echipe au jucat două finale consecutive RWC (Australia 1999 şi 2003, Anglia 2003 şi 2007);

• În precedentele şapte ediţii RWC echipa gazdă a ajuns de cinci ori în finală, ceea ce oferă Angliei o probabilitate de 71% de a ajunge în finală;

• În doar trei ocazii din cele şapte RWC echipa gazdă a câştigat finala, deci o probabilitate de 43% de câştig pentru Anglia;

• O singură dată finala a fost câştigată de o echipă din emisfera nordică (Anglia 2003), dând o probabilitate de câştig de 14% Angliei;

• În doar două ocazii echipa campioană a ajuns în finală la ediţia următoare (Australia 2003 şi Anglia 2007), ceea ce dă o şansă de 29% Noii Zeelande de a ajunge în finală;

• În şapte Cupe Mondiale (şase dacă excludem ediţia iniţială de 1987) nicio campioană nu şi-a apărat titlul la ediţia următoare, ceea ce ar însemna o şansă de 0% pentru Noua Zeelandă de a câştiga RWC 2015.

Dar acestea sunt doar nişte sate statistice care pot pune o interpretare intersantă şanselor celor două echipe - Noua Zeelandă şi Anglia - al căror nume sunt date cel mai des ca favorite. Cred că vor fi surprize în meciurile din grupe dar până la urmă favoriţii vor fi prezenţi în sferturi, adică Anglia şi Australia din grupa A, Africa de Sud şi Samoa din grupa B, Noua Zeelandă şi Argentina din grupa C, Irlanda şi Franţa din grupa D.

Ca atare prevăd sferturile de finală Africa de Sud - Australia, Anglia - Samoa, Noua Zeelandă - Franţa şi Irlanda - Argentina. În semifinale va fi Africa de Sud - Noua Zeelandă şi Irlanda - Anglia.

Din calculele statistice de mai sus ar putea rezulta o finală Irlanda - Africa de Sud.   

Ce șanse dați Stejarilor la RWC?  

România este asociată cu mândrie de RWC participând la fiecare ediție începând cu cea inaugurală în 1987. La toate edițiile, cu excepția celor din 1995 și 2011 (1987 Zimbabwe 21 - 20, 1991 Fiji 17 - 15, 1999 Statele Unite 27 - 25, 2003 Namibia 37 - 7, 2007, Portugalia 14 - 10), Stejarii au câștigat câte un meci. În 2011 au fost la un pas de a crea o surpriză în fața Scoției, care acâștigat cu 34 – 24 marcând o lovitură de pedeapsă și două eseuri în ultimele 10 minute.

Cea mai mare dezamăgire acum patru ani a fost înfrângerea cu 9 – 25 în fața Georgiei. Cu siguranță acela a fost jocul identificat de ei care trebuia câștigat.

În 1995 au rezistat cu brio favoriților publicului, viitorilor campioni mondiali ai ediței, Africa de Sud, pierzând cu 21 – 8.

Este o mare diferență între echipele din prima categorie și cele din categoriile 2 și 3. Pentru cele din categoria 1 e doar o chestiune de trecere prin grupe care să le asigure o trecere ulterioară cât mai ușoară către finală și astfel să determine succesul campaniei la RWC, în timp ce o echipă ca România va trebui să identifice anumite jocuri din grupă pe care consideră că trebuie să le câștige și prin aceasta să determine succesul campaniei sale la RWC. Am citit în mass media că Stejarii au ca țintă la RWC două victorii, ceea ce ar însemna cel mai bun bilanț din istoria participării lor. Ca să vedem dacă acest obiectiv e realizabil trebuie privim la istoria jocurilor cu cele două echipe.

România se regăsește într-o grupă interesantă la RWC, deoarece are o istorie cu toate cele patru adversare. Stejarii au jucat o singură dată cu Italia în 2007, pierzând cu 18 – 24 într-un meci extrem de disputat. Au pierdut de două ori în fața Franței, 12 – 55 în 1987 și 3 – 30 în 1991. De două ori au pierdut Stejarii și în fața Irlandei, 14 – 44 în 1999 și 17 – 45 în 2003. În sfârșit, ei au pierdut și ambele meciuri cu Canada, 11 – 19 în 1991 și 3 – 34 în 1995. Aspectul pozitiv este că Stejarii au pierdut câte un meci la limită cu Italia și Canada, negativ fiind că au pierdut până acum toate meciurile disputate la RWC împotriva celor patru adversare de anul acesta.

Dar palmaresul de ansamblu cu cele patru echipe arată puțin diferit.

România a jucat cu Irlanda de  opt ori, pierzând de fiecare dată, media fiind de 43,2 puncte la 11,8 pentru irlandezi.

Stejarii au întâlnit Franța de 51 de ori, prima dată în 1924, iar cea mai recentă în 2006 (14 – 62) reușind opt victorii și două egaluri. Ultima victorie a României a avut loc în 1990 la Auch, 12 – 6 (singura în deplasare). De atunci, francezii au câștigat toate cele 14 meciuri jucate cu România, media fiind de 46,6 – 11,3 pentru XV-le cocoșului galic.

După cele două meciuri pierdute în fața Canadei la RWC, au urmat trei victorii ale Stejarilor în fața Arțarilor: 22 – 20 (2005), 21 – 20 (2013) și 18 – 9 (2014), ce-i drept toate disputate la București.

În sfârșit, Stejarii au jucat de 41 de ori împotriva Italiei, prima dată în 1934, iar ultimul la RWC 2007, meci pierdut cu 18 – 24. Înainte de acest meci, România învinsese Italia cu 25 – 24 la București în 2004. Media celor 41 de partide jucate între cele doă echipe este de 14,9 la 14 în favoarea României, influențată probabil de victoria cu scor fluviu, 69 – 0 în 1977 la București.

Apoi trebuie luat în calcul programul meciurilor de la RWC 2015. Sunt curios să văd ce strategie va adopta staff-ul tehnic privitor la cele patru meciuri din grupă. România va avea meciul de debut cu Franța. Echipa Franței care vine la RWC este complet schimbată la față (întrebați-i pe neo-zeelandezi). Până la meciul cu România, Franța va fi jucat împotriva Italiei. Eu socot că Franța va trimite în teren primul XV cu Italia și al doilea XV în meciul cu România. E interesant de notat că francezii au niște accidentați indisponibili pentru meciul cu Italia, dar vor juca ei împotriva României? Franța are valoare în profunzime așa că indiferent ce echipă trimite în teren, România nu are șanse de victorie în fața lor.

Din punctul de vedere al planificării (păstrând în minte meciul împotriva Canadei) eu cred că antrenorul principal, Lynn Howells, va alege cea mai puternică echipă în jocul cu Franța, care, chiar dacă nu are șanse să-l câștige, va oferi jucătorilor ocazia să evolueze împreună în perspectiva meciului identificat pentru o potențială victorie, împotriva Canadei.

Am părerile mele cu privire la modul în care România s-a pregătit pentru RWC. Și chiar dacă nu sunt de acord cu unele lucruri, sunt sigur că domnul Howells și-a făcut temele și am încredere în ceea ce a ales să facă. Așa cum am menționat, o echipă din eșalonul 1 are o strategie un pic diferită la RWC față de o echipă din eșalonul 2 sau 3. Echipele din eșalonul 1 folosesc stadiul grupelor ca să ajungă la potențialul maxim în partea a doua a competiției.

După mine, echipele din eșaloanele 2 și 3 au nevoie de la început de tot potențialul ca să poată face față la RWC. După opinia mea, România nu are acest potențial necesar pentru această RWC. Nicio singură dată nu a avut ocazia România anul acesta să alinieze cea mai puternică echipă, fie din cauza accidentărilor, fie a selecției. Pentru ca Stejarii să învingă Canada (meciul identificat ca potențial câștigător) ar trebui ca cea mai bună echipă să joace împotriva Franței, dâdu-le jucătorilor timpul necesar împreună ca să formeze o unitate în condițiile unei situații de meci de nivel ridicat și de stres.  

Perioada de tranziție până la meciul cu Irlanda e de doar patru zile. Pentru mine, Irlanda e un potențial câștigător al RWC 2015. Deci acesta va fi un meci extrem de dificil. E clar că importanța meciului cu Canada ce urmează celui cu Irlanda va oferi o posibilitate jucătorilor de rezervă să evolueze împotriva irlandezilor. Am văzut deja la IRB Nations Cup în 2014 la București cum echipa a treia a Irlandei a dominat competiția. După acest joc, România va fi trecut cele mai dificile două partide, dar cu ce preț? Mental și fizic, ar putea să aibă impact pentru tot restul turneului.

Meciul împotriva Canadei va fi clar identificat ca cel care trebuie câștigat la RWC 2015. Jocul vine la șapte zile după cel cu Irlanda, oferind timp suficient de recuperare după meciurile cu cele două echipe de nivel înalt (Franța și Irlanda). Dacă doresc să-și îndeplinească obiectivul de două victorii la RWC asta înseamnă că cealaltă victorie necesară identificată este cea cu Italia. Din nou, timpul de pregătire este de doar patru zile. Chiar dacă Stejarii au un palmares foarte bun împotriva Italiei (mai ales datorită dominației din anii ’70 – ’80) nu-i văd învingându-i pe Azzuri.

În concluzie, Stejarii au o șansă foarte realistă să învingă Canada, au posibilitatea unei surprize în fața Italiei. Instinctul îmi spune că ei vor pleca de la RWC 2015 cu o victorie, dar cu capul sus și cu mulți suporteri noi. Aș dori să-i urez lui Lynn Howells, căpitanului Mihai Macovei și echipei României mult succes la RWC. Toți cei din România suntem 100% alături de voi.

Dar echipa națională a Africii de Sud – Springboks?

Capul și inima mea sunt în conflict. Capul îmi spune să mă uit la fapte. Springboks au avut un an foarte dezamăgitor din punctul de vedere al rezultatelor. Dar dacă ne uităm cu atenție la meciurile cu Noua Zeelandă trebuia să le câștigăm. Am pierdut cu Australia în ultima acțiune a meciului și cu Noua Zeelandă în ultimele minute. Am pierdut în fața Argentinei pe teren propriu la Durban jucând prost, dar Pumas au meritat victoria. Ca pentru toate marile națiuni ale rugby-ului așteptările sunt foarte mari, mai ales în țări nebune după rugby ca Africa de Sud sau Noua Zeelandă.

Nu cred că există un post mai greu în rugby decât antrenor al Springboks. În afară de presiunile “normale” asociate postului, oricine e antrenorul principal al Springboks trebuie să navigeze cu grijă între merit, talent și transformare. Ca și cum antrenatul unei echipe de un asemenea nivel n-ar fi suficient de dificil, din păcate și politica s-a insinuat în sportul sud-african.

Ca în orice echipa vor fi cei nenorocoși să nu fie selecționați în lotul final de 31. Personal cred că antrenorul Heineke Meyer a ales un lot extrem de pternic. Echilibrul între experiență și tinerețe e foarte bun. Experiența va juca întotdeauna un rol vital. Este intereant să vezi că echipa selecționată să joace împotriva Japoniei, în meciul de debut, este cea mai exprimentată (ca număr total de selecții) din istoria Springboks.

Am un respect enorm pentru Heineke Meyer. E un om integru și principial. Iar o echipă Springbok rănită e una foarte periculoasă și credeți-mă că se simt răniți. Pentru mulți dintre acești jucători va fi ultima RWC. Africa de Sud are un palmares bogat la RWC și dacă vrei să-i desonsideri pe Springboks o faci pe propriul risc. Eu cred cu adevărat că această echipă poate câștiga Cupa Mondială dar fi mai dificil față de cele două victorii din trecut (1995 și 2007). Răsplata pentru câștigarea grupei va fi un posibil sfert de finală împotriva Angliei, Australiei sau a Țării Galilor. Răsplata pentru o victorie în sferturi e o semifinală împotriva All Blacks. E un drum greu pentru oricine ca să ajungă în finală. Dar eu cred că Springboks vor fi unii dintre cei patru semifinaliști, iar de acolo orice este posibil.

Care dintre jucătorii pe care îi antrenați acum sau i-ați antrenat în trecut vor apărea la RWC?

Am a vut onoarea de a lucra cu niște jucători uluitori și talentați. Familia rugby-ului e foarte mcă este întotdeanua plăcut să constați progresul și dezvoltarea carierei jucătorilor care au ajuns la realizări mari știind că undeva pe drum am jucat și eu un mic rol. Iată-i pe cei 21 care joacă pentru șase țări:

  • Daniel Carpo                      CSM București / Timișoara                        România
  • Otar Turashvili                  CSM Bucuresti / Timișoara                        România
  • Florin Surugiu                   CSM București                                             România
  • Florin Vlaicu                      CSM București                                             România
  • Alex Țăruș                          Timișoara                                                     România
  • Eugen Căpățînă                 Timișoara                                                     România
  • Horațiu Pungea                  Timișoara                                                     România
  • Valentin Popârlan              Timișoara                                                     România
  • Stelian Burcea                   Timișoara                                                      România
  • Valentin Calefeteanu         Timișoara                                                     România
  • Paula Kinikinilau                Timișoara                                                     România
  • Mădălin Lemnaru               Timișoara                                                     România
  • Cătălin Fercu                      Timișoara                                                     România
  • Johan van Heerden            Pumas / All Stars                                        România
  • Duanne Vermeulen             Pumas                                                         Africa de Sud
  • Andrew Suniula                  CSM Bucuresti                                             Statele Unite
  • Will Helu                               Roma                                                           Tonga
  • WP Nel                                  CPUT                                                           Scoția
  • Josh Strauss                       Boland Cavaliers                                          Scoția
  • Michael Wiringi                    All Stars                                                       România
  • Eugene Jantjies                   All Stars                                                       Namibia