Posibile forme de viaţă, pe o planetă descoperită recent

Planeta se află la numai şase ani-lumină faţă de Pământ, o distanţă relativ mică după standarde cosmice.

Oamenii de ştiinţă spun că planeta botezată Barnard b sau GJ 699-b ar putea găzdui microbi sau alte forme simple de viaţă, din moment ce planeta însăşi prezintă o activitate termală destul de intensă.

Enigmaticul corp ceresc se învârte în jurul unei stele diferite de Soarele nostru, o pitică roşie ceva mai mică şi mai rece decât steaua care încălzeşte Terra.

Planeta are trăsăturile unui super-Pământ, fiind aproape de trei ori mai mare decât Terra. Savanţii cred că asemenea corpuri cereşti au un miez fierbinte de fier, cu o energie geo-termală mai mare comparativ cu Pământul. Această energie geo-termală ar putea încălzi mediul de pe planeta respectivă, într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă în oceanele de pe Terra, inclusiv în regiunile reci precum Antarctica.

Teoriile cercetătorilor trebuie însă şi demonstrate, iar acest lucru pare imposibil cu tehnologia actuală. Oamenii de ştiinţă aşteaptă lansarea de către NASA a puternicului telescop spaţial James Webb, lucru care nu se va întâmpla mai devreme de anul 2021.

Imaginile directe cu această planetă recent descoperită i-ar putea ajuta pe cercetători să afle mai multe despre temperatura sau gradul în care lumina este reflectată pe corpul ceresc respectiv, explică astrofizicianul Scott Engle, de la Universitatea Villanova din Statele Unite.

Gradul de reflexie este important pentru oamenii de ştiinţă, întrucât poate arăta dacă la suprafaţa planetei există gheaţă sau roci. Din moment ce apariţia vieţii depinde de prezenţa apei, o planetă cu gheaţă sau apă în stare lichidă are mai multe şanse să găzduiască forme de viaţă, fie şi primitive.

Studierea vieţii pe alte planete este abia la început, din cauza tehnologiei insuficient dezvoltate. NASA de exemplu pregăteşte o misiune de cercetare a unui satelit al planetei Jupiter, Europa, corp ceresc acoperit cu un ocean lichid.

Agenţia americană a anunţat că vrea să trimită în 2040 un submarin în spaţiu, care să exploreze oceanele de hidrocarburi de pe Titan, cel mai mare dintre sateliţii naturali ai planetei Saturn.

Submarinul ar urma să exploreze cea mai vastă mare din emisfera nordică a lui Titan. Cu o suprafaţă de 400 de mii de kilometri pătraţi şi o adâncime de circa 300 de metri, marea respectivă este comparabilă ca mărime cu Marile Lacuri din America de Nord.