Efectul ”biliardului cosmic”: Un meteorit la fel de vechi ca sistemul solar

Potrivit geochimistului Jean-Alix Barrat, de la Universitatea din Brest, acest meteorit a avut parte de o călătorie lungă, de la cristalizarea sa acum 4 miliarde și 565 milioane de ani, până la aterizarea sa „datorită unei conjuncturi fericite a orbitelor” în sudul Algeriei „acum cel puțin o sută de ani”.

Recent, el a publicat un studiu în revista științifică Proceedings of the American Academy of Sciences, dedicat corpului ceresc găsit în mai 2020 de ”vânătorii de meteoriți” într-o zonă din Sahara, de la care acesta își ia numele de Erg Chech 002.

Oficial există 43 de fragmente, dintre care cele mai importante sunt „la fel de mari ca un pumn”, a declarat el pentru agenția de știri Agence France-Presse (AFP).

Roca, cu aspect verzui atunci când este tăiată și cu o suprafață brună, este o mărturie „excepțională”, din mai multe puncte de vedere,  a formării protoplanetelor, acei embrioni de planete care au precedat apariția celor din sistemul nostru solar.

Biliard cosmic

Erg Chech 002 este un corp rar din mai multe puncte de vedere.

Dintre cei aproximativ 65.000 de meteoriți identificați, acesta este unul dintre cei 4.000 caracterizați prin „materia diferențiată”, mai elaborată decât cea a altor meteoriți, deoarece provine dintr-un corp ceresc suficient de mare pentru a fi avut o activitate tectonică.

Dintre acești 4.000, 95% provin de la doar doi asteroizi, dar Erg Chech 002 provine de la un asteroid din cele 5% rămase.

Cu o compoziție unică, „este singurul dintre cei 65.000 de meteoriți care este așa”, notează Jean-Alix Barrat. El este totuși convins că „astfel de roci erau destul de des întâlnite chiar la începutul istoriei sistemului solar”.

Astfel, el prezintă două explicații în ceea ce privește raritatea lor. Protoplanetele care le conțineau au fost „utilizate pentru dezvoltarea altor planete terestre”, cum ar fi Pământul. Alte astfel de corpuri cerești au fost împrăștiate în marele joc de biliard cosmic al originilor, al cărui martor târziu a fost Luna, cu suprafaţa sa marcată de cratere.

„Corpul părinte” al meteoritului Erg Chech 002, măsura poate o sută de kilometri. Acesta s-a format în primul milion de ani ai sistemului solar”, conform calculelor coautorilor studiului, Marc Chaussidon, de la Institutul de Fizică a Globului din Paris, și Johan Villeneuve, cercetător CNRS la Universitatea din Lorena.

„Proiectat în spațiu”

Omul de știință de la Universitatea din Brest notează  că cercetătorii au deja cunoștințe despre această formare, grație așa-numiților meteoriți metalici, „care corespund nucleelor ​​protoplanetelor”. Dar cu Erg Chech 002, „este prima dată când deținem o  parte din scoarța” acestor corpuri cerești, iar pentru a intra în posesia acesteia, a fost nevoie de o combinație de circumstanțe la fel de excepționale ca și corpul în sine.

Un flux de lavă s-a acumulat pe suprafața corpului părinte, alimentat de căldura aluminiului din centrul său. Această crustă conținând viitorul meteorit s-a solidificat instant, dar în loc să dispară și să se topească din nou, a fost smulsă din corpul-părinte de un eveniment neprevăzut.

Cercetătorii au dedus acest lucru când au observat că s-a răcit brusc. Singura explicație este că „roca a fost aruncată în spațiul înghețat”, în urma unei coliziuni, explică Jean-Alix Barrat.

Studiind compoziția sa, s-a dedus că a călătorit mai mult de 4,5 miliarde de ani „într-un morman de pietriș, protejat de radiațiile solare”.

Până acum 26 de milioane de ani, când micul asteroid care îl conținea a fost spulberat, iar roca a fost expusă la soare pentru ultima sa etapă, ea și-a continuat drumul, rotindu-se încontinuu. „Până să aibă o întâlnire nefericită cu noi”, dacă se poate spune așa.

Traducere de Magda Savitchi după articolul AFP preluat de France24