Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce nu trebuie aruncate anumite medicamente la chiuvetă sau în toaletă (Studiu)

rac.png

Rac de râu
Image source: 
Bernd Thissen dpa/AFP via France24

Racii de râu expuși la apele contaminate cu antidepresive sunt mai „îndrăzneți”, ieșind mai repede din ascunzătoare și petrecând mai mult timp în căutarea hranei, potrivit unui studiu publicat recent.

Studiul publicat în ziarul Ecospehere, atrage atenția asupra consecințelor neașteptate pe care medicamentele de uz uman le pot avea asupra mediului acvatic.

„Studiul nostru este primul care cercetează modul în care racii de râu răspund la antidepresive la niveluri mai mari decât cele din apele curgătoare și în iazurile unde ei trăiesc în mod natural”, explică Alexander „AJ” Reisinger, de la Universitatea din Florida, unul dintre principalii autori ai acestui studiu.

Antidepresivele pot ajunge în mediul înconjurător, dacă sunt aruncate direct la chiuvetă sau prin intermediul urinei, din cauza foselor septice defecte sau a stațiilor de epurare a apelor uzate care nu sunt echipate corespunzător.

 „Dat fiind faptul că trăiesc în apă, animale precum racii sunt expuse în mod regulat la cantități mici din aceste medicamente. Am vrut să aflăm în ce fel acestea erau afectate”, explică cercetătorul.

Echipa sa a examinat impactul inhibitorilor selectivi ai recăpătării serotoninei (ISRS), al căror efect este creșterea nivelului de serotonină, uneori denumit „hormonul fericirii”, folosit în compoziția antidepresivelor Prozac, de exemplu.

Cercetătorii au recreat în laborator mediul de apă dulce al crustaceelor. Anumiți raci au fost expuși la niveluri realiste de antidepresive timp de două săptămâni, iar alții nu.

Crustaceele care au fost expuse la antidepresive au ieșit mai repede de la adăpost și au petrecut mai mult timp căutând hrană, însă au evitat confruntările cu semenii lor. Acest comportament i-ar putea pune în pericol în fața prădătorilor, cum ar fi anghilele sau broaștele țestoase, sau chiar anumite mamifere sau păsări.

„Pentru a înțelege mai bine ce impact ar avea toate acestea asupra cursului apelor sau asupra lanțului alimentar, ar fi nevoie de mai multă muncă concentrată asupra interacțiunilor dintre diferiți poluanți”, a declarat pentru agenția de presă France-Presse Alexander „AJ” Reisinger.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24