Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adrian Sonka după ce Rusia a folosit o rachetă antisatelit: Vor fi din ce în ce mai multe situații de genul acesta

ssi.jpg

Image source: Facebook / Роскосмос

Rusia a testat o rachetă antisatelit, generând un nor cu mii de fragmente pe orbita Pământului. Testul a pus în pericol Stația Spațială Internațională și va reprezenta un risc pentru activitățile spațiale timp de mai mulți ani, au comentat oficiali americani, citați de Reuters. 

 

Cei șapte membri ai echipajului stației spațiale - patru astronauți americani, un astronaut german și doi cosmonauți ruși - au fost îndrumați să se adăpostească în capsulele navetelor spațiale andocate timp de două ore după test, ca măsură de precauție, pentru a permite o evacuare rapidă în caz de pericol, a transmis NASA.

Autoritățile de la Moscova nu au comentat în detaliu subiectul. Un mesaj postat pe Twitter de agenția spațială rusă Roscosmos a minimalizat pericolul generat de testul cu rachetă antisatelit efectuat de armata rusă.  

Administratorul NASA, Bill Nelson, s-a declarat revoltat de incident, catalongand  acţiunea Rusiei drept „periculoasă şi iresponsabilă”.
Coordonatorul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, cercetătorul Adrian Şonka explică:

Adrian Sonka: Rusia nu a testat o armă antisatelit, chiar a folosit una. A mai folosit asemenea arme antisatelit până acum. Nu doar ei fac acest lucru. Și americanii au folosit arme antisatelit de două ori până acum. Indienii au făcut-o. Și China a făcut-o pentru prima oară în 2007. 

Există preocuparea fiecărei forțe spațiale care are sateliți în spațiul cosmic să încerce să vadă dacă se pot distruge sateliții pe orbită. Se pot distruge cu succes. Ce se întâmplă? Satelitul nu dispare atunci când trimiți o rachetă în spre el. El nu dispare, pur și simplu se rupe în mai multe bucăți mai mititele. Se fragmentează. 

Aceste obiecte mai mici circulă în continuare în jurul Pământului pe orbita inițială sau pe alta. Bineînțeles că pot întâlni alți sateliți, printre care și cei pe care locuiesc oameni, cum ar fi Stația Spațială Internațională sau chiar Stația Spațială Chineză, care se află pe orbită cu oameni la bord. Asta s-a întâmplat acum. Rușii au folosit o armă anti satelit. Au distrus un satelit de-al lor. 

S-au produs câteva de obiecte mititele, vreo 1.500 mici bucăți de satelit care se rotesc în jurul Pământului și au trecut aproape de Stația Spațială. Nu știm exact cât de aproape. Nu s-a spus. E greu să afli acest lucru. Iar astronauții au trebuit să se adăpostească în modulele care îi puteau aduce oricând pe Pământ.

Asta s-a întâmplat. Problema e că acele obiecte, acele bucăți de satelit rămân pe orbită în jurul Pământului. Se pot întâlni cu alți sateliți sau se pot ciocni între ele și atunci se produc și mai multe obiecte mai mici, care la rândul lor se pot ciocni cu alte obiecte sau cu alți sateliți. Se poate produce un efect în cascadă, în lanț, în care totul se distruge pe orbită. Așa numita cascadă Kessler.

Dar problema e tot pentru noi, cei care locuim pe Pământ. Folosim sateliții la telecomunicații. Dacă se distrug tot noi vom avea de suferit. Cei 7 + 3 sau +2 oameni care stau în spațiul cosmic, foarte puțini, se pot întoarce oricând pe Pământ.

Reporter: Acum a fost folosit cuvântul „iresponsabil”. Dumneavoastră spuneați că nu sunt primii care au făcut asta. Se încearcă trimiterea unui semnal? În momentul acesta noi ne îndreptăm tot mai mult privirea spre spațiu. Pare că încercăm să ne mutăm acolo.

AS: Știu că se spune asta, că pare că încercăm să ne mutăm în spațiul cosmic, dar doar maxim 7 oameni pot sta acolo la un moment dat timp de un an. Nu prea pare că ne mutăm dacă doar 7 oameni aleși pot merge acolo...

Pe orbită sunt acum vreo 13.000 de sateliți sau fragmente de sateliți. Spațiul este destul de mare. Problema e cu fragmentele mici care sunt foarte greu de urmărit. Acum americanii au un radar sau mai multe cu care observă spațiul apropiat. Ori de câte ori trece ceva prin dreptul acelui radar, care este de fapt o undă radio, se înregistrează și știm unde se află obiectele. 

Dar dacă sunt foarte mici nu mai știm care sunt și nu putem să știm ce o să fie în viitor. Fragmentele nu deranjează foarte mult dacă știi unde sunt. Poți să manevrezi satelitul. Îl pui mai sus, mai jos, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Stația Spațială Internațională. Dar dacă sunt prea mici și prea multe nu le mai poți urmări. 

Tot noi ne facem singuri rău. Iar pentru că s-a folosit termenul de „iresponsabil”, dacă și tu faci asta e cam ciudat să spui că alții sunt iresponsabili când o fac. 

Aici e vorba de altceva. Știți că americanii împreună cu europenii și cu cei din Japonia, care au stația aia spațială, au mers până acum în spațiul cosmic cu rușii. Au fost prieteni foarte buni. 
Rușii lansau astronauții americani în spațiul cosmic. Acum rușii nu mai lansează astronauții americani, ci o face Elon Musk. 
Probabil că s-au certat. Nu știu ce să zic. E cam ciudat să spui „iresponsabil” când și tu faci ceva. Dar, mă rog, asta e altceva.

Rep: Spuneați că cei aflați pe Stația Spațială Internațională s-au adăpostit în capsule. Ce înseamnă asta? Erau pregătiți să ce? E o stare de alertă maximă.

AS: E o stare de alertă. Au stat două ore în costumele spațiale în capsulele Soiuz. Sunt capsule rusești care îi aduc pe Pământ. Au așteptat acolo să treacă norul acela de particule. Nu s-au produs ciocniri între acele fragmente și Stația Spațială. Au trecut la depărtare mai mare. Dar pentru siguranță erau pregătiți oricând să apese pe buton să se întoarcă.

Rep: Vom reuși să păstrăm echilibrul între a explora și a controla?

AS: Nu vom putea să păstrăm un echilibru. Fiecare țară care se dezvoltă cucerește oceanul, muntele, câmpiile și după aia spațiul cosmic.
 E normal să fie așa. Nu știu dacă are cineva dreptul să îți dea ție ca nație voie să trimiți ceva în spațiu. Spațiul e al tuturor. 

Dar dacă nu colaborezi cu ceilalți și anunți că o să trimiți o rachetă să vezi cum distruge satelitul, atunci or să iasă mereu scântei de genul acesta. 
O să fie din ce în ce mai multe situații de genul acesta pentru că se trimit foarte mulți sateliți în spațiu. 

 
Coordonatorul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, cercetătorul Adrian Şonka explica: