Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Puii de liliac învață să se orienteze în timp ce sunt purtați în zbor de mamele lor (studiu)

lilieci.png

Liliac ieșind dintr-o grotă, la nord de Tel Aviv, Israel, 2018
Sursa imaginii: 
Sasha Danilovich University of Tel Aviv/AFP via France24

Mamele sunt cele care ne dau viață, au grijă de noi, ne ajută să ne formăm o imagine a lumii înconjurătoare încă înainte de a ne putea deplasa independent. Și tot cam așa este și în lumea liliecilor...

Un nou studiu realizat de cercetători israelieni, publicat recent în revista Current Biology, arată modul în care mamiferele își ajută puii să dobândească anumite aptitudini esențiale pentru supraviețuire. Studiul se referă la specia Liliacul frugivor egiptean, care iese din adăpost noaptea în căutare de smochine...

“Modul în care animalele, inclusiv oamenii, dobândesc trăsăturile comportamentale, reprezintă o chestiune fundamentală”, spune Yossi Yovel, om de știință la Universitatea din Tel Aviv și coautor al studiului.

“Cu toții știm că animalele fac lucruri incredibile. Liliecii zboară noaptea zeci de kilometri în căutarea hranei, iar noi tot timpul ne-am întrebat cum învață să facă asta”, a explicat el.

Multe specii de lilieci își poartă puiul în timp ce zboară, în ciuda faptului că acesta e destul de greu, micuțul cântărind până la 40% din greutatea mamei. Până acum nu se știa exact de ce...

Locuri de întâlnire

Ca să clarifice lucrurile, Yossi Yovel și colegii săi au plasat un GPS-uri în miniatură pe zeci de perechi de lilieci mamă-pui, cu ajutorul cărora au reușit să clarifice câteva aspecte:

“La început, mama și puiul sunt tot timpul unul cu altul, zboară împreună, iar mama își cară puiul cu ea toată noaptea”, între prima și a treia săptămână de viață, explică Aya Goldshtein, coautoarea studiului.

Apoi mama își duce puiul până într-un loc la câțiva kilometri de colonia lor, și-l lasă acolo. În tot acest timp, între a treia și a zecea săptămână de viață, ea vine constant să verifice dacă puiul e bine, îl hrănește și îl încălzește.

Între a opta și a zecea săptămână, micuțul începe să zboare singur până la locul unde a fost dus de mama lui și să se întoarcă la cuib înainte de ziuă, chiar sub ochii grijuli ai mamei.

“Închipuiți-vă că aveți un adolescent acasă, care este destul de independent, dar totuși îl controlați să nu cumva să facă ceva prostesc, cum ar fi să nu vină dimineața acasă”, explică Aya Goldshtein.

Apoi, după a zecea săptămână, tinerii lilieci folosesc aceste locuri cunoscute deja pe post de puncte de plecare ca să exploreze singuri terioriul, în căutare de noi pomi fructiferi.

Aceste locuri servesc și ca puncte de reper atunci când trebuie să se întoarcă la cuib.

Cercetătorii au încercat să crească pui de lilieci fără mama lor. Dar au descoperit că aceștia nu reușesc să se întoarcă în peștera lor înainte de răsăritul soarelui.

În plus, locurile unde mamele își duc puii le ajută să îi găsească în caz de nevoie. “Copacii aceștia sunt ca locurile de întâlnire pentru copii din parcurile de distracții”, spune Yossi Yovel.

Pe post de opțiune de rezervă, aceste puncte de întâlnire pot chiar să îi ajute să scape de prădători, cum ar fi bufnițele.

Educație?

“Puiul învață, deci, în timp ce este cărat cu capul în jos”, menționează coautoarea studiului Lee Harten. Este posibil ca “ochii lui să fie deschiși și să colecteze informațiile atunci când e cărat de mama lui” dintr-un loc în altul.

Ceea ce înseamnă că în mintea lui se creează o imagine vizuală într-un sens bun.

Cercetătoarea spune că e fericită că a reușit să contribuie la o mai bună înțelegere a modului cum animalele își îndrumă puii să învețe – în special liliecii, care reprezintă o cincime din numărul de mamifere de pe planetă, dar care nu sunt prea mult studiați.

Cercetătorii ezită să numească acest proces “predare”, un cuvânt pe care comunitatea științifică îl consideră mai degrabă un antropomorfism.

“Ca să demonstrăm că este vorba de predare, ar trebui demonstrată intenția de a preda, ceea ce este complicat în cazul animalelor”, pentru că nu e posibil să le-o ceri pur și simplu, explică Yossi Yovel.

“Aș putea să numesc asta predare, dar ca să fim mai prudenți, vom spune că puii sunt în poziția de a putea învăța.”

 

Traducere de Elena Neguș după articolul publicat de France 24