Patru studii științifice, o singură concluzie: Omicron este mai puțin periculos decât Delta

Din 23 decembrie au apărut patru studii științifice care au ajuns la aceeași concluzie – virusul este mai ușor transmisibil, dar mai puțin periculos decât varianta Delta.

Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool explică într-un articol din 26 decembrie că șoarecii infectați cu varianta Omicron au pierdut mai puțin în greutate și au avut forme mai ușoare de pneumonie decât șoarecii supuși altor variante Sars-CoV-2.

Hamsterii aurii folosiți de oamenii de știință de la Universitatea din Louvain (Belgia) au avut o reacție similară în urma unui experiment de evaluare a gradului de pericol al variantei detectate în noiembrie 2021.

Nu se ”aventurează” în plămâni

Un studiu realizat de cercetătorii americani înainte de sfârșitul anului, publicat în revista Nature și citat de The Guardian, confirmă faptul că șoarecii contaminați cu varianta Omicron au forme mai puțin grave de Covid-19. Datele „arată că o persoană infectată cu varianta Omicron pare să fie supusă unui risc de internare cu 50-70% mai mic ”, subliniază Ian Jones, virusolog la Universitatea din Reading.

„Putem spune, așadar, că din punct de vedere epidemiologic, este o variantă mai puțin severă decât cea anterioară”, explică totoodată Björn Meyers, virusolog la facultatea de medicină a Universității din Magdeburg. „Nu doar că riscul de spitalizare este mai mic, dar persoanele care sunt internate rămân pentru perioade mai scurte în spital și au simptome mai ușoare”, adaugă Lawrence Young, profesor de oncologie moleculară la Warwick Medical School.

Noile studii științifice sugerează de asemenea că această aparentă severitate mai mică a variantei Omicron poate avea de-a face cu modul în care virusul infectează celulele din corpul uman. „Folosește aceeași ușă pentru a intra în celulă, dar nu și aceeași cheie”, rezumă Lawrence Young.

Ca și celelalte variante, Omicron se agață de celulă prin faimoasa sa proteină Spike, dar numeroasele sale mutații o determină să se dezvolte în nas, gât și bronhii, fără a se ”aventura” spre plămâni, ca în cazul tulpinilor anterioare.

Această diferență o face să fie mai rezistentă la vaccinuri, dar mai puțin periculoasă, deoarece „în cazul bolilor respiratorii, riscul este mai mare atunci când virusul atacă tractul respirator inferior, inclusiv plămânii. Este exact ceea ce se întâmplă cu agenții de gripă aviară H5N1 depozitați în tractul respirator inferior”, explică Ian Jones de la Universitatea din Reading.

Începutul sfârșitului?

Expertul Jonathan Stoye, cercetător la Institutul Francis Crick din Londra, susține că varianta Omicron nu trebuie subestimată, deoarece „s-a descoperit că se răspândește mai ușor și mai rapid în tractul respirator superior decât tulpinile anterioare și va exista întotdeauna o proporție de agenți patogeni care vor găsi în cele din urmă drumul către plămâni. Aici intervine importanța vaccinării, în vederea limitării riscului de a contracta forme grave de Covid-19”, având în vedere că este mai periculoasă decât varianta Alpha, dominantă la sfârșitul anului 2020.

Din perspectiva profesorului Ian Jones, „cu această variantă se poate să fi intrat în faza endemică a pandemiei, în sensul în care boala ar prinde rădăcini sub alte forme, ceva mai inofensive”.

„Ar fi în concordanță cu ceea ce știm despre istoria coronavirusurilor”, admite directorul de cercetare Jonathan Stoye. Unele cazuri precedente - cum ar fi „gripă rusească” din 1889 - sugerează că acești viruși tind să înceapă să dispară după aproximativ doi ani.

Din nou, „are sens din punct de vedere evolutiv, deoarece variantele care vor predomina sunt cele mai contagioase, adică cele mai degrabă prezente în căile respiratorii superioare, de unde ne afectează ceva mai puțin”, rezumă Ian Jones.

Între timp, răspândirea Omicron pune o reală presiune asupra sistemului de sănătate. Chiar dacă varianta este mai puțin contagioasă, spitalele „se confruntă cu o progresie rapidă a contaminărilor, dublată de îmbolnăvirea personalului medical”, explică Gilles Pialoux, directorul departamentului de boli infecțioase de la Spitalul Tenon din Paris.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24.