Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moment istoric: James Webb, aproape de punctul din care ar putea elucida formarea universului

webb.jpg

Sursa imaginii: 
Wikimedia

În urmă cu două săptămâni, omenirea a lansat una din cele mai ambițioase proiecte spațiale din istorie. Cel mai performant, scump și modern telescop a fost lansat de NASA în spațiu cu misiunea de a descoperi originile universului. James Webb, care a costat aproximatov 10 miliarde de dolari și la a cărui realizare s-a lucrat timp de 25 de ani, s-a îndepărtat deja la peste un milion de kilometri de Terra și va ajunge în scurt timp la punctul de destinație. El va fi capabil să proceseze imagini care ar urma să elucideze misterul formării primelor galaxii în urmă cu 13 miliarde de ani, la scurt timp după momentul Big Bang. Despre misiunea incredibilă a lui James Webb și mizele acestei expediții revoluționare a vorbit la microfonul RFI fizicianul Claudiu Tănăselia, autor Parsec.ro.

Claudiu Tănăselia: James Webb este un telescop despre care multă lume spune că este continuatorul telescopului Hubble. Într-un fel este, în alt fel nu neapărat un continuator. Dar este cel mai mare, cel mai sofisticat, cel mai scump telescop pe care îl avem în spațiu, telescop spațial. Spre deosebire de Hubble el funcționează în infraroșu. Hubble se uita la galaxii așa cum ne uităm noi prin telescoapele de pe Pământ, cu ochiul liber. Hubble mai vedea și un pic de ultraviolet. Dar Hubble nu vedea în infraroșu pentru că orbita pe care se afla nu îi permitea acest lucru. Pentru a face observație în infraroșu trebuie îndeplinite niște condiții. În primul rând, telescopul trebuie să fie răcit până la o temperatură de -223 de grade Celsius și trebuie să fie departe de orice sursă de căldură. Ori, Pământul este o sursă de căldură. Soarele este o sursă de căldură. Și atunci, Hubble nu vedea în acest domeniu al astronomiei, în infraroșu. James Webb pentru asta a fost construit, să vadă în infraroșu. Ne interesează acest domeniu pentru că nu este acoperit de telescoapele pe care le avem pe Pământ. Atmosfera noastră absoarbe anumite benzi care sunt de interes pentru astronomi. Trebuie un telescop spațial, dar trebuie un telescop spațial într-o anumită poziție și anumită distanță de sursele de căldură.

Reporter: Care este misiunea lui James Webb?

CT: James Webb are două obiective majore. Pentru că poate să facă acest lucru, el va observa primele galaxii și primele stele formate după Big Bang, care s-au produs la aproximativ 13 miliarde de ani distanță de noi. Hubble și alte telescoape nu pot să vadă atât de departe în univers. Practic, toate telescoapele sunt niște mașini ale timpului care ne oferă informații din trecutul universului. Însă, James Webb este mașina timpului care ne va oferi cele mai apropiate informații de Big Bang.

Rep: Poate ar trebui să explicăm puțin cum poate un instrument creat de om să vadă imagini produse acum 13 miliarde de ani, chiar la scurt timp după formarea universului...

CT: Telescoapele înregistrează fotonii. Fotonii pot să aibă lungimi de undă diferit. Atunci, vorbim despre fotoni vizibili, ultraviolet, infraroșu, gamma și așa mai departe. Obiectele care sunt foarte îndepărtate de noi au așa numita deplasare spre roșu. Sunt mai vizibile în spectrul infraroșu, despre care spuneam că telescoapele obișnuite au probleme să îl identifice. De aceea, James Webb, având în vedere orbita specială pe care se află, după Lună, la 1.5 milioane de km distanță de Pământ, într-un punct Lagrange cu totul special, este ecranat de surse de căldură din jurul lui și poate să vadă fotonii care au venit de la obiectele care sunt la o distanță atât de mare de noi, la 13 miliarde de ani lumină sau la 13 miliarde de ani după big bang.

Rep: El poate vedea imagini create în urmă cu 13 miliarde de ani și care abia acum ajung la el? Am înțeles corect?

CT: Exact, la el, la noi, doar că noi aici, pe Pământ, nu putem vedea acei fotoni pentru că ei sunt absorbiți în atmosferă la acele lungimi de undă. Atunci, l-am trimis pe el acolo, departe, în punctul Lagrange L2 pentru a capta acei fotoni, pentru a vedea imagini cu prima generație de stele care s-au format după big bang și cu primele galaxii.

Rep: Bănuiesc că importanța acestor imagini, a acestor descoperiri va fi uriașă pentru lumea cercetătorilor.

CT: Absolut, noi avem niște modele despre cum s-au format primele stele, însă nu am observat direct acele stele. Acum avem ocazia să facem acest lucru și să validăm modelele pe care le avem.

Rep: Când ne așteptăm la primele imagini trimise de telescop pe Pământ?

CT: Prima imagine va sosi în aproximativ 6 luni după lansare. O să explic imediat de ce. Este un proces deosebit de complicat de a pune în funcțiune telescopul. Dar vreau să revin la obiectivele lui. Am spus că unul dintre obiective este acesta, de a observa obiectele foarte îndepărtate de noi. Un alt obiectiv la fel de important este observarea directă a atmosferelor exoplanetelor, a acelor planete care se rotesc în jurul altor stele, nu a Soarelui nostru. Până acum au putut fi detectate de pe Pământ. Știm că există. Știm că sunt acolo. Știm cam ce mase au, știm ce diametru, dar nu putem să le vedem atmosfera. Iar James Webb, tocmai pentru că poate să observe în infraroșu și acele planete emit în infraroșu, se va putea uita direct la atmosfera acelor planete și vom putea să facem analiza spectrală a atmosferei. Vom putea să vedem ce fel de substanțe sunt în acele atmosfere.

Rep: Pentru a ști, spre exemplu, dacă pot susține viața, la fel ca și Pământul.

CT: Da, pentru că viața are niște markeri chimici speciali. Dacă îi detectăm în acele atmosfere există șanse ca acolo să se fi dezvoltat într-un fel sau altul viață.  Vă aduc aminte de descoperirea din atmosfera planetei Venus, unde s-a descoperit acea substanță numită fosfină. Pe Pământ este produsă în cantități foarte mici natural, dar în cantități foarte mari industrial. Avem nevoie de un proces chimic industrial ca să producem în cantități atât de mari fosfină. Este un semn de întrebare pe Venus. Dar astfel de întrebări pot să fie ridicate și pe alte planete dacă le observăm direct cu acest telescop James Webb.

Rep: Pe finalul dialogul nostru, domnule Tănăselia, aș vrea să spunem câteva cuvinte despre acest telescop. Ce costuri de finanțare au fost? Cât de grea a fost crearea sa? Cred că ar fi de interes.

CT: Crearea sa a fost extrem de dificilă. Proiectul a pornit în 1996 și lansarea a fost de abia în decembrie anul trecut. Costurile, din păcate, s-au ridicat la 10 miliarde de dolari. Pentru a pune suma în context, este cam PIB-ul Republicii Moldova. Este mai mult decât a costat Large Hadron Collider de la CERN din Elveția.

Ascultă:

 
Fizicianul Claudiu Tănăselia, despre telescopul James Webb