Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Din nou, codașii Europei la investițiile în cercetare. Distrugerea cercetării, „o politică trecută în programul de guvernare”

ap18158706111906.jpg

România este din nou pe ultimul loc în UE la investițiile în cercetare
Sursa imaginii: 
AP/Olimpiu Gheorghiu

România continuă să fie pe ultimul loc în UE când vine vorba de investiții în cercetare. Media în Uniunea Europeană este de 244 de euro cheltuiți pe an pentru fiecare persoană, în timp ce în România se cheltuiesc doar 19 euro anual pentru fiecare locuitor, de peste 12 ori mai puțin. Suntem depășiți și de bulgari care sunt pe penultimul loc și care cheltuiesc 24 de euro pe an pe cap de locuitor. La vârful ierarhiei sunt Luxemburg (689 de euro de persoană), Danemarca (530 de euro) și Germania (471 de euro). În România, avem de a face cu „o politică de distrugere a sectorului de cercetare”, afirmă la RFI cercetătorul Radu Minea, președintele Federației Sindicatelor din Sectorul Cercetare-Proiectare. În fiecare an, lucrurile stau mai rău, cercetătorii pleacă în străinătate, iar România înregistrează pierderi uriașe din cauza subfinanțării cronice a cercetării.

Radu Minea: Nu am să comentez statistica. Am să atrag atenția că în spatele cifrelor sunt oameni. Aici dezastrul este și mai mare. Noi am fost 170.000 și am rămas aproape 8.000 de cercetători și personal de cercetare în țara românească.

Reporter: Care credeți că este motivul pentru care suntem în continuare pe ultimul loc la investițiile în cercetare și inovare în Uniunea Europeană?

RM: Este politica dusă de aproape toate guvernele. Este o excepție dacă a fost vreun moment în care această politică nu a fost dusă spre distrugerea institutelor de cercetare și a personalului din cercetare odată cu acestea. Este și o politică „declarată” în programul de guvernare, unde se afirmă, la un moment dat că universitățile pot să absoarbă, să înglobeze voluntar institutele de cercetare. Acum există și un proiect de lege care prevede acest lucru. Să dispară complet.

Rep: Cineva e chiar interesat să distrugă cercetarea din România sau e vorba de dezinteres atunci când vine vorba despre acest sector?

RM: O să fiu foarte categoric. Nu este dezinteres. Este rea-voință manifestă și perpetuă în acest lucru.

Rep: Concret, cum se descurcă un tânăr cercetător din România cu acești bani puțini? Am văzut frecvent olimpicii noștri, tinerele creiere ultra performante ale României că pleacă în afară. Mai grav decât atât, ar fi bine dacă s-ar întoarce după ce fac performanță în străinătate, dar foarte puțini revin în țară.

RM: Să spunem lucrurilor pe nume. Ca în orice domeniu de vârf, perioada de creație este partea din tinerețe. Vă dau o „informație”. Unui tânăr, unui cercetător debutant ca să ajungă cercetător senior, cercetător format îi trebuie patru ani de lucru efectiv în domeniul cercetării, numai în domeniul cercetării și sub ajutorul, sub coordonarea unor cercetători cu experiență. Pentru majoritatea traseul este clar. De la facultate intră în ce institute sau centre de cercetare au mai rămas. Activează un an, doi acolo cât să poată să publice o lucrare alături de alți cercetători renumiți și pe urmă se duce și lucrează pentru cei din afară. Iar noi, care ar trebui să valorificăm rezultatele cercetării, să facem o cercetare pentru economia noastră, pentru dezvoltarea națională rămânem și fără cadre și fără posibilitate.

Rep: Cât de grav este pentru economia unei țări, în speță pentru România, pierderea acestor cercetări și subfinanțarea cronică a cercetării și inovării în România?

RM: Vă dau două exemple din istoria recentă, Japonia și China. După al doilea război mondial erau la pământ. Japonia a primit, a trimis oameni, a făcut și vedem unde este. China era departe și de Japonia din punctul de vedere al cercetării. Iar acum China trimite rovere pe Marte, pe partea invizibilă a Lunii. Economia chineză se vede că s-a dezvoltat. După mine, programul spațial este un tester foarte important pentru ceea ce înseamnă cercetarea dintr-o țară.

Rep: Dar mai aproape de noi, de simpli cetățeni, cum anume ne influențează în bine cercetarea?

RM: Prin dezvoltarea economică. Cercetarea românească a avut realizări de excepție. A avut realizări în ceea ce privește un proiect de apă grea care se utilizează în centralele atomoelectrice, cum e cea de la Cernavodă. Acela este brevet românesc rezultat al unei cercetări. Acum aceleași institute au dezvoltat tehnologii pentru hidrogen. Chiar am vorbit cu colegii mei. Au făcut prototipuri de mașini al căror combustibil să fie hidrogenul. Prin rezultatele cercetării creezi o tehnologie, creezi niște avantaje economice pentru una sau mai multe ramuri ale economiei naționale. Asta înseamnă locuri de muncă, înseamnă personal bine pregătit din punct de vedere profesional. Nu poți să lucrezi cu analfabeți în astfel de institute. Aduci un avantaj teribil economic țării, deci un PIB crescut. După cum se spune, când investești în cercetare, dar o investiție în urma unui rezultat este de zece ori recuperată. 

Ascultă:

 
Cercetătorul Radu Minea, președintele Federației Sindicatelor din Sectorul Cercetare-Proiectare, despre subfinanțarea cercetării