Cum văd suedezii Nobelul pentru medicină 2022?

"Comisia Nobel de la Institutul Karolinska a hotărât să atribuie astăzi premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină 2022. Svante Pääbo pentru descoperirile sale în domeniile genomului humanoizilor extinși și evoluției umane. "

Acesta a fost anunțul oficial care a bucurat enorm și a nedumerit mult. El a continuat într-un comunicat de presă cu explicația că Svante Pääbo a reușit ceva ce părea imposibil: secvențarea genomului Omului din Neanderthal, o rudă dispărută a noastră celor care trăim astăzi. În plus, el a făcut și descoperirea senzațională a unui alt umanoid necunoscut până acum, Denisova.

Surpriza a fost importantă pentru că specialiștii se gândeau că premiul va merge fie la cei care au creat vaccinurile anti-Covid în mai puțin de un an, fie la cercetătoarea americană Mary-Claire King care a descoperit genele care cresc puternic riscul de cancer la sân. Pe lista favoriților mai erau și cei care au făcut descoperiri importante în cazul sindromului sclerozei laterale și demenței.

O surpriză

Să dai prioritate unui cercetător în fiziologie a fost un lucru total neașteptat.

Pentru a înțelege motivele, trebuie să spunem că rezultatele cercetărilor lui Svante Pääbo, care actualmente lucrează la Institutul Max Planck din Leipzig, au dus la progrese uriașe în ceea ce privește înțelegerea modului în care rasa umană a migrat din Africa și alte zone locuite. La ora actuală, se pare ca 4% din genele europenilor sunt identice cu cele ale Omului din Neanderthal, iar acestea joacă un rol important în felul în care sistemul nostru imunitar ne apără de infecții.

Reacțiile la anunțarea câștigătorului au venit foarte repede. Sigur că bucuria a fost mare iar felicitările au curs. Însă au existat și mici critici la adresa alegerii făcute de membrii Comitetului Nobel. De pildă, cercetătoarea Agnes Wold de la Institutul Sahlgrenska din Göteborg, după ce a spus că descoperirile lui Svante Pääbo sunt printre cele mai importante trei din istoria fiziologiei, a declarat și că e dezamăgită de faptul că nu au fost și femei laureate în acest an. Apoi a adăugat că ea spera că premiul să meargă la cei care au descoperit vaccinurile cu ARN mesager.

Într-un alt registru, Gustav Källstrand, istoric Nobel, a declarat că acum cei care se îndoiesc că am fi doar la un fir de păr distanță de gorile și că este complet greșit să încerci să împarți oamenii în rase, pot să se convingă că toate aceste concluzii au în spate o cantitate uriașă de muncă.

La rândul său, profesorul în biologie sistemică Sten Linnarson a numit această decernare Primul premiu Nobel pentru evoluție spunând și că se întâmplă foarte rar ca acest premiu să aibă un singur câștigător.

”Aoleu !”

Surpriza a fost se pare deosebit de mare chiar și pentru laureat. Primul cuvânt al lui Svante Pääbo atunci când a fost sunat pentru a i se da vestea a fost "Aoleu! ". Ulterior s-a declarat nespus de bucuros și a întrebat dacă are voie să dea această veste tuturor.

Interesant este și că Svante Pääbo este al doilea câștigător al Premiului Nobel din familie. Tatăl său, Sune Bergström a primit același premiu în 1982, împreună cu un coleg suedez și un altul englez pentru descoperirile făcute în domeniul prostaglandinelor, un grup de compuși lipidici activi fiziologic.

În ciuda celebrității tatălui, Svante Pääbo a recunoscut că sursa lui cea mai mare de inspirație nu a fost acesta, care avea de altfel altă familie și îl vizita doar sâmbăta când spunea că merge la lucru, ci mama sa, Karin, o chimistă emigrată din Estonia.

Sigur este că el va primi acum aproape un milion de euro și că premiul îi va fi înmânat în mod oficial de regele Carl Gustav al XVI-lea în cadrul ceremoniei organizate pe 10 decembrie.

Ar mai fi de spus poate că absolut toate premiile Nobel vor fi anunțate în această săptămână. Astăzi, cel pentru fizică, miercuri cel pentru chimie, joi premiul pentru literatură, iar vineri, la Oslo, va deveni cunoscut laureatul Premiului Nobel pentru Pace. La acesta se pare că printre favoriți se află, pe lângă dizidentul rus Alexei Navalnîi și Tribunalul Penal Internațional care se ocupă de cercetarea crimelor de război din Ucraina, chiar și activista suedeză pentru mediu, Greta Thunberg. Adevărul este că, dacă se menține tonul dat ieri, orice surpriză este posibilă.