Nobel pentru Medicină 2023 | Katalin Karikó şi Drew Weissman, premiați pentru descoperirile care au permis crearea vaccinurilor anti-COVID-19 (interviu)

Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat în acest an în comun cercetătorilor Katalin Karikó și Drew Weissman pentru descoperirile lor care au permis dezvoltarea vaccinurilor de tip mRNA împotriva Covid 19, a anunțat luni Comitetul Nobel.

Sursa imaginii: 

Facebook / Nobel Prize

Katalin Karikó (n. 1955), biochimist american de origine maghiară, profesor la Universitatea din Pennsylvania, este prim vicepreședinte al grupului BioNTech RNA Pharmaceuticals din 2019. Drew Weissman (n. 1959), fizician american, este director Penn Institute pentru inovații ARN și profesor la Școala de medicină Perelman din cadrul Universității Pennsylvania, potrivit wikipedia.org.

Drew Weissman (n. 1959), fizician american, este director Penn Institute pentru inovații ARN și profesor la Școala de medicină Perelman din cadrul Universității Pennsylvania, potrivit wikipedia.org.

"Cu siguranță, cei doi cercetători- Katalin Kariko şi americanul Drew Weissman - erau pe lista scurtă a premiului Nobel. Amândoi au avut o contribuție substanțială la dezvoltarea vaccinurilor ARN-mesager și mulțumită lor am avut disponibill vaccinul anticoronavirus mult mai repede decât l-am fi putut avea în mod normal dar și alte tehnologii pe bază de ARN-mesager până la urmă, pentru că, în momentul de față, se află alte numeroase vaccinuri candidat, în diverse stadii de studii clinice, împotriva unor afecțiuni, și nu doar infecțioase ci și din sfera autoimunității sau chiar a cancerului.", explică cercetătorul Ștefan Dascălu. 

Ce este ARN-ul mesager?  "Un material genetic, produs de toate organismele vii, inclusiv de oameni. Unele organisme foarte simple, cum ar fi virusurile, conțin ARN în loc de ADN ca material genetic, dar noi, mamiferele și alte animale dar și plantele , producem ARN-mesager ca un intermediar între codul nostru genetic (matrița noastră genetică) care este ADN și proteinele care ne construiesc corpul, și îndeplinesc diverse funcții- ori enzime, ori catalizatori și așa mai departe. ARN-ul practic codifică, este intermediarul între ADN și proteină. El trimite practic instrucțiunile necesare mașinăriei  noastre celulare, pentru ca ea să producă proteine. În contextul acesta  terapeutic al vaccinului, ARN-um mesager codifică o proteină- în cazul SARS-Cov2, proteina virusului, și păcălește celula noastră să producă acea proteină care este ulterior recunoscută de sistemul nostru imunitar și ne dezvoltăm apărare împotriva acesteia. Pe acest principiu se bazează și vaccinurile anticancer care folosesc tehnologia ARN-mesager", explică Ștefan Dascălu, cercetător la Oxford. 

Potrivit acestuia, prima aplicație pe scară largă și primul vaccin aprobat folosind această tehnologie a fost împotriva virusului SARS--CoV2, în timpul pandemie de COVID-19. " În anii 90, cercetarea celor doi laureați a constatat că ARN-ul mesager obținut sintetic cauzează o reacție inflamatorie. Deci, practic, organismul nostru îl recunoaște drept străin. Ori, ce au reușit prin cercetarea lor să facă a fost ca prin anumite modificări ale bazelor din structura ARN-mesager să le facă  tolerabile pentru sistemul nostru imunitar. Astfel, reușim să le dăm un scop terapeutic, și am văzut acest lucru în timpul pandemiei COVID-19, dar și acum în studii clinice împotriva diverselor afecțiuni în care sunt testate", explică cercetătorul Ștefan Dascălu. 

ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL: