Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Efectul Homer Simpson", descoperit de cercetători

Oamenii de ştiinţă au descoperit că atunci când învăţăm ceva nou, tindem să uităm alte lucruri similare, dar mai puţin relevante. Este vorba de aşa-numitul "Efect Homer Simpson", după numele simpaticului personaj de desene animate, potrivit The Guardian.

Homer Simpson cu siguranţă că nu era om de ştiinţă, dar în mod evident ştia una sau alta despre cum funcţionează creierul uman, potrivit The Guardian.

Într-un episod, celebrul personaj de desene animate îi explică soţiei sale de ce nu se prinde educaţia de el: "De fiecare dată când învăţ ceva nou, alte chestii mai vechi îmi ies din cap". Homer Simpson îi aduce nevestei sale şi un argument: "Mai ţii minte când am urmat un curs despre cum să faci vin acasă, după care am uitat cum se conduce maşina?".

Ei bine, cercetătorii de la Universitatea din Birmingham spun că există ceva adevăr în vorbele de duh ale ursuzului şi totuşi simpaticului Homer Simpson. Ei au demonstrat pe baza unor scanări RMN şi a unor teste comportamentale că atunci când un om află un lucru nou, are tendinţa să uite altă informaţie din acelaşi domeniu sau să şi-o amintească parţial. Cum ar spune o vorbă din bătrâni : "îţi intră pe-o ureche şi-ţi iese pe alta" după ceva timp. Asta funcţionează mai ales când e vorba de memoria vizuală, precizează experţii.

Oamenii de ştiinţă au făcut câteva teste, iar rezultatele au apărut într-o publicaţie de specialitate, Nature Neuroscience.

Cercetătorii au pus 24 de voluntari să privească mai multe imagini. De exemplu, într-un caz, cuvântul "nisip" a fost asociat mai întâi cu o fotografie înfăţişând-o pe Marilyn Monroe, după care a fost asociat cu o poză ce arăta o pălărie.

Ulterior, voluntarii au fost supuşi unei scanări RMN, în timp ce încercau să-şi amintească imaginile cu care fusese asociat cuvântul "nisip". Autorii studiului au descoperit astfel că după trei-patru încercări, "pălăria" a dispărut din memoria participanţilor la studiu, care şi-au amintit doar de Marilyn Monroe.

Cercetătorii au găsit şi explicaţia: ei cred că e vorba de un mecanism de adaptare, care creşte şansele ca informaţia vitală să se imprime mult mai profund în creier, în timp ce detaliile mai puţin relevante sunt puse într-un "sertar" al minţii, pe care s-ar putea să nu-l mai deschidem niciodată.