Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Descoperirea ştiinţifică ce "va schimba manualele de anatomie"

Specialiştii americani au descoperit o legătură directă între creier şi sistemul imunitar, necunoscută până în prezent. Descoperirea ar putea fi utilizată cu succes în tratarea unor maladii grave, precum Alzheimer şi autism, potrivit Huffington Post.

"Manualele de anatomie trebuie schimbate". Aceasta a fost prima reacţie a profesorului american Kevin Lee, directorul departamentului de ştiinţe neuronale de la Universitatea Virginia din Statele Unite.

Coordonatorul studiului, Jonathan Kipnis, un profesor la Centrul de Imunologie Cerebrală de la Universitatea Virginia, este de aceeaşi părere.

"Când am descoperit capilare limfatice în creier, am fost extrem de surprinşi, pentru că potrivit manualelor de anatomie, aceste vase nu ar trebui să existe acolo", explică savantul.

Studiile precedente au arătat constant faptul că nu există o legătură directă între creier şi sistemul limfatic, însă noua cercetare ştiinţifică, publicată în revista Nature, a alcătuit un model computerizat al sistemului limfatic din organismul uman, care include şi creierul.

Deşi nu face parte din sistemul imunitar, acest sistem de capilare transportă limfa, un lichid incolor bogat în celule albe, care contribuie la eliminarea toxinelor din corp. Sistemul limfatic este conectat cu toate celelalte sisteme din organism, iar cercetătorii credeau că el se opreşte la baza craniului.

Oamenii de ştiinţă au remarcat însă ceva neobişnuit când analizau la microscop pelicule pe care erau expuse membrane extrase din creierele unor şoareci. Ei au descoperit astfel o serie de vase limfatice, care nu au mai fost niciodată observate anterior, aflate mai sus de baza craniului.

Profesorul Jonathan Kipnis spune că aceste vase nu au fost observate în trecut întrucât sunt "bine ascunse" în spatele unui vas de sânge major, într-o regiune cerebrală dificil de analizat de oamenii de ştiinţă.

Savanţii americani cred că descoperirea lor ar putea fi utilizată în viitor în tratarea unor afecţiuni neuronale grave, precum maladia Alzheimer, scleroza în plăci şi autism.