Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Descoperire arheologică de răsunet? Mormântul lui Aristotel "a fost identificat"

Arheologii cred că au descoperit mormântul lui Aristotel din Grecia. Cripta veche de 2.400 de ani este localizată chiar în oraşul naşterii filosofului grec, Stagira.

Trebuie spus de la bun început că arheologul care a făcut descoperirea recunoaşte că nu are dovezi solide. Konstantinos Sismanidis spune că are doar probe indirecte, care-l fac să fie "aproape sigur" că a descoperit mormântul lui Aristotel, potrivit New York Times şi The Guardian.

Deşi se credea iniţial că filosoful a fost îngropat în altă parte, în prezent arheologii sunt de părere că rămăşiţele sale au fost mutate. Multă vreme, arheologii au fost de părere că Aristotel a murit în Chalcis în anul 322 î.e.n., însă cercetătorii din prezent cred că oamenii din Stagira i-au mutat rămăşiţele în locul în care s-a născut.

Mormântul are un dom enorm de zece metri şi pardoseală de marmură datată din perioada elenistică. Monumentul are o panoramă de 360 de grade şi este plasat într-o zonă uşor accesibilă pentru publicul vizitator care dorea să aducă un omagiu marelui filosof.

În opinia experţilor, construcţia mormântului a fost una pripită, iar materiale de înaltă calitate au fost adăugate în vârful domului la o dată ulterioară.

În mormânt, care a fost distrus de bizantini, excavatoarele au dat peste obiecte de ceramică de la atelierele imperiale şi 50 de monede datate din timpul lui Alexandru cel Mare.

Un perete semi-circular al mormântului se ridică la înălţimea de doi metri. Un culoar îi conducea către intrarea în mormânt pe cei care doreau să aducă un omagiu filosofului grec. Structura mormântului a fost distrusă de bizantinii care au construit un turn pătrat deasupra acestuia.

Vestea găsirii presupusului mormânt al lui Aristotel a venit la un congres mondial care marchează 2.400 de ani de la naşterea acestuia. Arheologii au catalogat descoperirea drept cea mai importantă din excavările ultimilor 20 de ani.

Aristotel a fost descris ca "primul geniu ştiinţific din istorie", în urma scrierilor sale diverse, care au acoperit subiecte de la fizică şi zoologie la poezie şi lingvistică, el contribuind la fundamentul culturii şi gândirii occidentale.