Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


La Berlin a început din nou dansul urşilor

berlinala.jpg

La Berlin a început din nou dansul urşilor

Cea de-a 65-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Berlin, 5-15 februarie 2015. În cadrul diferitelor secţiuni ale Berlinalei rulează 441 de filme. Din 23 de filme prezentate în programul principal, 19 se află în competiţie pentru Ursul de Aur şi Urşii de Argint. În competiţie se află şi filmul românesc al lui Radu Jude, „Aferim!”. În secţiunea Panorama se va proiecta pelicula lui Tudor Giurgiu, „De ce eu?”

 

corespondentul RFI la Berlin William Totok

 „În timp ce scriu această introducere, terorişti fanatizaţi ucid la Paris. Xenofobia şi ura religioasă, migraţia forţată, homofobia şi tortura riscă să devină liniile directoare într-o lume dominată de goana după profit şi de exploatare într-o lume globalizată. Şi la Berlinala din acest an, creatorii şi creatoarele de filme şi producţii artistice audio-vizuale îşi articulează curajoşi poziţiile.” Am citat din cuvîntul introductiv al catalogului Berlinalei, semnat de Dieter Kosslick, directorul Festivalului internaţional al filmului care începe în capitala Germaniei. Nu întîmplător, Kosslick evidenţiază dimensiunea politică a festivalului.

În faţa presei, Kosslick a explicat că şi ediţia actuală se înscrie în tradiţia festivalului, care deja în urmă cu 65 de ani, şi-a propus să fie un festival politic: „Sunt de părere că nu numai cinematografia, ci şi cultura, în general, au o funcţie responsabilă în societate noastră.”

Referindu-se la încercările unor ţări de a împiedica proiectarea unor filme, Kosslick a relatat despre un asemenea incident recent. Coreea de Nord a intervenit – preventiv - pe lîngă autorităţile germane pentru a împiedica prezentarea filmului satiric american la adresa liderului autocrat de la Phenian, „Interviul”. Filmul, însă, nici nu a fost programat să ruleze în cadrul Berlinalei, ci întîmplător el are premiera în cinematografele germane în aceeaşi zi cînd începe festivalul.

Intervenţii similare au venit şi din Iran. Autorităţile de la Teheran sunt supărate că regizorul interzis în ţara sa, Jafar Panahi, este din nou prezent la Berlinală cu noul său film „Taxi”. Ignorînd cenzura statului islamic, Panahi a realizat filmul în clandestinitate şi l-a trimis pe căi ocolite din ţară.

În consecinţă, a precizat Kosslick, Berlinala continuă să promoveze, în mod special, producţia cinematografică politică.

Din cele 23 de filme din programul principal, între care 19 se află în competiţie pentru marele premiu, Ursul de Aur, respectiv pentru Urşii de Argint, cîteva tratează teme politice evidente. Amintim aici doar producţia germană „Elser” în regia lui Oliver Hirschbiegel. Filmul evocă figura lui Georg Elser care a fost condamnat la moarte după eşecul unui atentat contra lui Hitler. Un film tot politic, ancorat în istoria Ţării Româneşti, este şi pelicula regizorului român, Radu Jude, „Aferim!”. Acţiunea se petrece în secolul al XIX-lea, iar în centrul filmului se află soarta unui „sclav-ţigan”. Legat de glie, „sclavul” încearcă să scape de destinul său şi de prejudecăţile rasiste care, în mare parte, nu au dispărut nici astăzi.

Radu Jude a mai fost oaspetele Berlinalei. La ediţia festivalului din 2009, a fost proiectat filmul său de lung metraj „Cea mai fericită fată din lume”, iar în 2012 „Toată lumea din familia noastră”.

Cel de-al doilea film românesc din cadrul Berlinalei - care rulează însă în secţiunea Panorama - este tot politic şi aparţine regizorului Tudor Giurgiu. Filmul intitulat „De ce eu?” are la bază o întîmplare legată de un caz real, şi anume de cel al procurorului Cristian Panait care s-a sinucis în aprilie 2002. Şi Tudor a mai fost oaspete al Berlinalei, în cadrul căreia i-a fost proiectat şi primul lung metraj, „Legături bolnăvicioase” (2006).

O altă temă pe care şi-a propus să o trateze anul acesta Berlinala este prezentarea unor figuri de femei puternice. Aşa se explică şi de ce a fost ales ca film de deschidere, coproducţia hispano-franco-bulgară a regizoarei catalane Isabel Croixets, „Nimănui nu-i place noaptea”. În centrul filmului, realizat destul de convenţional, se află soţia unui explorator polar (interpretată de Juliette Binoche). Înfruntînd toate vicisitudinile deşertului alb, ea îşi caută soţul care avea ambiţia să ajungă primul la polul nord.

Corespondentul RFI la Berlin William Totok