Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europenii fac concurență în Asia instituțiilor de la Bretton Woods

china_banca.jpg

Europenii fac concurență în Asia instituțiilor de la Bretton Woods

Patru mari state membre ale UE, începând cu Regatul Unit, și-au anunțat intenția de a se afilia noii Bănci Asiatice de Investiții pentru Infrastructură, în ciuda sfatului SUA de a nu o face. UE concurează astfel Banca Mondială, o situație pe care americanii ar fi vrut s-o evite. Motivația europenilor este pur comercială.

Corespondentul RFI la Bruxelles Mihaela Gherghișan la Bruxelles

După Londra, Paris, Berlin și Roma și-au anunțat intenția de a adera la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (BAII) creatî la inițiativa Chinei. Cele patru țări UE  pot deveni "membre fondatoare potențiale"

China, care pune pe masă 50 de miliarde de dolari pentru acest proiect, va avea cea mai mare influență.

Londra, cu pragmatismul său proverbial, spune că este o mișcare bună pentru economie. Conservatorii, aflați în plină campanie electorală pentru alegerile din 2 mai, nu lasă să treacă nicio oportunitate pentru a-și arăta devotamentul pentru relansarea economică.

Ministrul de finanțe George Osborne comenta chiar că "vor fi momente în care vom avea o abordare diferită de cea americană"

 SUA într-adevăr își sfătuise partenerii europeni să se țină departe de BAII care constitue o concurență pentru Banca Mondială, cu sediul la Washington și aflată sub influență americană și japoneză.

Japonia, de altfel, a rămas fidelă ideii americane de monopol al finanțelor.

Europenii sunt însă destul de nerăbdători să depășească criza economică și marasmul financiar în care se scaldă din 2009 și pentru care, în treacăt fie zis, îi învinuiesc pe americani.

BAII promite creerea de infrastructuri care să favorizeze, la rândul lor, oportunități nebănuite pentru afaceri. Dacă e sa reinventăm "drumul mătăsii" în secolul XXI, atunci marile state UE vor să se afle și ele pe acest drum.

Motivația lor este deci una pur comercială.

Concurența cu planul Juncker

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, aflat în China în aceste zile, a spus "că este o idee bună. Și dacă și alte țări aderă, cu atât mai bine. Este un element în plus."

Comisia Europeană, mai prudentă, a vorbit mai ales despre investițiile europene, fără a le nega complet pe cele necesare în infrastructura asiatică, "indispensabilă creerii unui mediu de afaceri, un lucru deja recunoscut în cadrul G20".

Dar europenii ar putea să pună în dificultate, prin acest demers, chiar o idee născută la ei acasă, anume planul de investiții în infrastructură lansat de Comisia Europeana.

Pe principiul: daca investițiile se fac in Asia, nu se vor face în Europa, acest plan ar putea avea de suferit întrucât banii lipsesc pentru ca ambele proiecte să fie onorate.

Planul echipei de comisari UE condusă  de Jean-Claude Juncker este ca din cele 13 miliarde de euro bani UE plus contribuții naționale, să se strângă pe piețele financiare sumă de 315 miliarde de euro.

Pâna acum, doar trei state membre au răspuns apelului de la Bruxelles, cu totul contribuția lor s-ar urca la doar 20 de miliarde de euro.