Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dreapta radicală europeană caută unitatea în „Alianţa Patrioţilor”

aliante-radicale-dreapta-1.jpg

Aliante radicale de dreapta

Partidele radicale de dreapta din Europa sunt pe cale de a crea o „internaţională a forţelor de dreapta”. În fruntea iniţiativei se află populistul olandez, Geert Wilders (Partij voor de Vrijheid - PdV), în căutare de aliaţi în Franţa, Austria, Belgia, Italia şi Suedia.

„Partidele radicale de dreapta din Europa caută formule noi de apropiere şi depăşire a diferendelor majore care le desparte. În trecut, toate iniţiativele de a crea un soi de „internaţională a forţelor radicale de dreapta” viabilă au eşuat.

Astfel, grupul partidelor radicale din Parlamentul European, creat în ianuarie 2007 sub denumirea „Identitate, Tradiţie, Suveranitate” (ITS) s-a spart deja în noiembrie. Asta din cauza Partidului România Mare (PRM), supărat pe Allesandra Mussolini (de la Alternativa Socială - din Italia).

De atunci, deputaţii partidelor radicale de dreapta din Parlamentul European - Vlaams Belang (Belgia), Ataka (Bulgaria), Front Naţional (Franţa), Ashley Mote (Anglia, Ex-UKIP, United Kingdom Independence Party), Alternativa Socială (Alessandra Mussolini) şi Fiamma Tricolore (Italia), Partidul aşa zis Liberal din Austria, (FPÖ), PRM (România) - nu mai au un grup parlamentar de sine stătător.

Pentru a schimba această stare de fapt, şeful Partidului Libertăţii (Partij voor de Vrijheid - PdV), populistul olandez, Geert Wilders a început deja astă vară să-i contacteze pe liderii altor formaţiuni politice radicale de dreapta, în vederea creării unui grup unitar. Acesta urmează să se numească „Alianţa Patrioţilor”. Sub această denumire, Wilders ar vrea, să formeze după alegerile europene - care vor avea loc anul viitor, pe data de 25 mai – şi grupul deputaţilor aparţinînd partidelor naţionaliste.

„Ar fi fantastic, dacă am reuşi să reunim forţele noastre, asemenea creştin-democraţilor europeni şi liberalilor. Aşa ca socialiştii spurcaţi. Şi noi să ne unim - formaţiuni ca Partidul Libertăţii (PdV) care sunt critice faţă de Europa şi fenomenul migraţionist. Împreună ne putem opune Europei!” - a declarat Wilders într-o emisiune a televiziunii olandeze.

Grupările naţionaliste mizează pe xenofobia, sentimentele anti-islamice şi pe euro-scepticismul multor alegători. În căutare de aliaţi, Wilders s-a întîlnit deja cu liderul Partidului aşa-zis Liberal din Austria (FPÖ), Heinz-Christian Strache. Acesta a anunţat că sprijină demersul lui Wilders şi că doreşte să coopereze cu organizaţia belgiană Vlaams Belang, cu Frontul Naţional din Franţa, condus de Marine Le Pen, cu Democraţii Suedezi (Sverigedemokraterna) şi cu Liga Nordului (Lega Nord) din Italia.

Acesta grupări, pe care le are în vizor şi olandezul populist Wilders, au şanse mari să obţină mandate în viitorul Parlament European. Toate ar urma să adere la „Alianţa Patrioţilor”. Deocamdată, însă, disensiunile existente între aceste formaţiuni nu au fost depăşite.

Unele dintre aceste grupări pledează pentru desfiinţarea Uniunii Europene, altele doar pentru renunţarea la moneda comună. Pe de altă parte, Partidul Independent al Regatului Unit din Anglia (United Kingdom Independence Party - UKIP) refuză să colaboreze cu Frontul Naţional din Franţa, din cauza unor viziuni diferite asupra ultimului război mondial.

Marine Le Pen, şefa Frontului, în schimb, susţine ideile lui Wilders, pe care l-a vizitat astăzi pentru a pune la punct o strategie de acţiune comună. Geert Wilders care, în comparaţie cu alţi reprezentanţi ai grupărilor radicale de dreapta se manifestă ca un susţinător al Israelului, respinge anti-semitismul ca doctrină politică.

Din pricina asta, el a şi anunţat că partidul Jobbik din Ungaria nu va fi invitat să facă parte din „Alianţa Patrioţilor”. Şi nici PRM sau Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD), o formaţiune prezentă în mai multe landtag-uri (parlamente regionale) răsăritene şi cofondatoare, în 2004, a „Frontului Naţional European” – FNE.

Din „Frontul Naţional European” mai fac parte: Noua Dreaptă din România, Falange Española din Spania, Forza Nuova din Italia, Zorii Aurii din Grecia, Renaşterea Naţională din Polonia - NOP, Uniunea pan-ucraineană Svoboda. Modelele ideologice ale FNE sunt liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu (1899-1938) şi liderul fascist spaniol José Antonio Primo de Rivera (1903-1936).

Geert Wilders este optimist şi prezice partidelor eurosceptice din viitoarea „Alianţă a Patrioţilor” obţinerea unor rezultate senzaţionale la alegerile europene.

În Germania se speculează dacă va adera şi noul partid eurosceptic, Alianţa pentru Germania (AfD) la proiectul lui Wilders. Partidul AfD a obţinut la alegerile parlamentare din septembrie 4,9 la sută, ratînd pragul de 5 procente. În ultimele săptămini, liderii partidului s-au opus cu vehemenţă etichetei de grupare radicală de dreapta, polemizînd şi împotriva preşedintelui federal Gauck. Presa germană a relatat că între timp mulţi neonazişti şi extremişti de dreapta, foşti membri ai NPD, au intrat în Alianţa pentru Germania cu scopul de a-şi impune opiniile în cadrul unei formaţiuni politice noi, mai puţin compromise.