Vladimir Putin are ambiţii mari pentru Rusia

Verdictul lui Vladimir Putin este fără drept de apel. "Lumea devine tot mai contraductorie şi mai agitată. În acest context, responsabilitatea istorică a Rusiei se întăreşte" spune liderul de la Kremlin.

 "Garant-cheie al stabilităţii globale şi regionale, statul rus apără constant valorile sale" a mai spus Putin. În opinia sa "Rusia este ultimul bastion al conservatorismului în privinţa concepţiei despre familie", asta în timp ce asistăm la presupusa decădere a lumii occidentale.

În acest context, el a reamintit că "Rusia refuză aşa-zisa toleranţă sterilă care nu face de exemplu diferenţa între sexe". Reamintim aici că Rusia criticase ţările - printre care şi Franţa - care adoptaseră legi care permit mariajele homosexuale.

Ulterior, Rusia fusese aspru criticată de occidentali după ce promulgase o lege care pedepseşte "propaganda homosexuală în faţa minorilor", text considerat de apărătorii drepturilor omului drept potenţial discriminatoriu.

Într-o aluzie clară la Statele unite, ţară care nu a fost însă numită ca atare, Putin a continuat apoi pe un ton marţial: "Nu pretindem la apelaţiunea de supraputere, lucru care s-ar asemăna cu ambiţia de a avea o hegemonie regională sau mondială. Nu atacăm interesele persoanelor, nu impunem nimănui parteneriatul cu noi si nu dăm lecţii nimănui. Dar ne vom strădui să fim lideri" a insistat el evocând tentiva americanilor de a-şi asigura o superioritate strategică.

"Problema nucleară iraniană dispare dar sistemul de scut antirachete rămâne" a reamintit Putin. Cu toate acestea, "nimeni nu trebuie să aibă impresia că va putea obţine o superioritate militară asupra Rusiei. Nu vom accepta niciodată acest lucru iar programul de reînarmare a ţării, fără precedent, o dovedeşte" a conchis liderul Kremlinului.

În timp ce Rusia face curte Ucrainei, Uniunea Europeană nu se lasă bătută. Aşa se poate rezuma relaţia trilaterală care s-a constituit între Moscova, Bruxelles şi Kiev.

Pentru început, Rusia, prin vocea autoritară a preşedintelui ei Vladimir Putin, a invitat Ucraina să se alăture procesului de integrare, de uniune vamală, pe care Moscova l-a iniţiat déja cu alte foste republici sovietice precum Belarusul si Kazakhstanul. "Această uniune nu poate fi decât benefică, inclusiv pentru partenerii noştrii ucraineni" a mai spus ademenitor liderul rus.

Armenia şi Kârghistanul sunt şi ele pe cale să se alăture acestei entităţi care se vrea un soi de contraputere în faţa Uniunii Europene iar Ucraina este deci binevenită oricând chiar dacă "noi nu vrem să impunem nimic nimănui" a punctat acelaşi Vladimir Putin.

Nu-i mai puţin adevărat că Moscova a făcut presiuni uriaşe, economice în particular, asupra Kievului ca să împiedice Ucraina să semneze acordul de asociere cu Uniunea europeană.

Opoziţia ucraineană, care şi-a debutat a patra săptămână de manifestaţii de stradă, l-a acuzat pe preşedintele pro-rus Viktor Ianucovici că vrea să "vândă" ţara Rusiei, lucru implicit recunoscut de preşedinte într-o alocuţiune rostită marţi. "Nu putem vorbi despre viitor fără să nu evocăm restabilirea relaţiilor noastre comerciale cu Rusia" spunea atunci Ianucovici la o conferinţă de presă.

În acelaşi timp însă, Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, declara joi la Bruxelles că Ucraina şi în particular Ianucovici este mai departe dispusă să semneze acordul de asociere cu Uniunea europeană - dacă primeşte în schimb un substanţial ajutor financiar. Acord să nu uităm însă care este la originea actualei crize. O criză care continuă şi va continua probabil în ciuda asaltului violent de miercuri lansat contra protestatarilor şi care a suscitat critici vehemente în Occident. Statele unite au ameninţat regimul de la Kiev cu sancţiuni.