Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Zeci de români candidează la alegerile locale din Franţa

O tânără romă, un kinetoterapeut sau un fost jurnalist se numără printre cei 40 de candidaţi români la alegerile locale din Franţa, de pe 23 şi 30 martie. Aproape şase mii de străini europeni, originari dintr-o ţară UE, dar cu reşedinţa în Franţa candidează la alegerile locale din Hexagon, cei mai mulţi venind din Marea Britanie, Belgia şi Portugalia. Potrivit legislaţiei franceze, străinii nu pot deveni primari, ci cel mult consilieri municipali.

Cea mai mediatizată a fost Liliana Hristache din Montreuil, periferie estică a Parisului. Era ṣi de aşteptat. Tânăra de 34 de ani este de etnie romă ṣi a venit în Franṭa ilegal acum zece ani, împreună cu soṭul ṣi fetiṭa ei. După ce au trăit patru ani pe terenuri virane ṣi în cocioabe de carton ṣi chirpici, Liliana ṣi familia sa au intrat pe mâna unei asociaṭii, ASET 93, care le-a facilitat integrarea în Franṭa. Astăzi, cuplul Hristache stă la bloc cu cei trei copii, lucrează ṣi plăteṣte taxe în Franṭa. Soţul e angajat la primăria condusă de ecologista Dominique Voynet, fost ministru francez, iar Liliana e administrator de bloc.

În timpul liber lipeṣte afiṣe ṣi face campanie pentru alegerile locale la care se prezintă pe lista Verzilor (ecologişti) din Montreuil. Când are timp, Liliana, desemnată nu demult "femeie remarcabilă" alături de alte 25 de femei din localitate, joacă benevol rolul de mediator. Şi nu doar pentru a-i ajuta pe romi, chiar dacă membrii comunităṭii ei îi sunt cei mai dragi ṣi vrea să-i ajute cu prioritate. E ṣi motivul pentru care Liliana Hristache a creat asociaṭia numită "Rom réussite" ce iṣi propune să sprijine o parte din cei o mie de romi care trăiesc, de cele mai multe ori în mizerie, la Montreuil. "Mie i soului meu ni s-a dat oportunitatea să ne schimbăm felul de viaă. Ne-am integrat în societatea franceză foarte bine, suntem respectai i lăudai. Se poate deci reui cu romii, dar trebuie răbdare i voină", spune protejata primăriṭei Dominique Voynet.

 

Kinetoterapeuta de lângă Alpi

 

În oraşul Annonay din departamentul Ardèche, românii s-au integrat mai repede. Pentru a face faṭă golului lăsat de plecarea medicilor autohtoni, spitalul localităṭii de 17 mii de locuitori a decis să angajeze medici străini. Azi, un sfert din personalul spitalicesc e de origine română. Ana Lumânaru, venită în Franṭa acum 13 ani, s-a mutat la Annonay în 2008, după ce a stat la Nisa câṭiva ani ca să-ṣi echivaleze ṣi să-ṣi termine studiile de kinetoterapie începute la Bucureṣti. Astăzi, Ana are cabinetul ei care merge foarte bine. "Toate comunităile de străini vin la mine, plus francezii", afirmă tânăra de 33 de ani, care s-a decis să candideze la alegerile locale din 23 ṣi 30 martie. Înscrisă pe o listă zisă independentă "Annonay pour tous", Ana Lumânaru recunoaṣte că echipa e etichetată la dreapta spectrului politic.

În fruntea listei e o fostă simpatizantă a Frontului Naṭional, partidul extremei drepte franceze. "Acum însă nu reprezentăm nici un partid, doar interesele concetăenilor notri dorim să le apărăm", ne spune candidata  care figurează pe locul 13 al listei de 33 de persoane, câte numără "Annonay pour tous". Construcţia de creṣe pentru copii, amenajarea de locuri de parcare ṣi de localuri accesibile pentru toată lumea în centrul oraṣului sunt doar câteva din priorităṭile afiṣate de Ana Lumânaru.

 

Românii care cer votul naţionaliştilor

 

Pe listele partidelor franceze "tradiionale"-conservator, socialist, ecologist, etc.–prezenṭa străinilor la municipale ṣi europene este deja un obicei. Astfel, la alegerile locale din 2009, 1.400 de străini au devenit consilieri municipali. Mai surprinzător e însă să vezi cetăţeni care nu sunt francezi pe listele Frontului Naṭional, partid naţionalist, situat la extrema dreaptă a eşichierului politic. În timp ce lidera miṣcării, Marine Le Pen, spune că "atâta vreme cât este legal, nu avem motiv să nu le permitem anumitor persoane să profite de sistem", tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, fondatorul partidului ṣi preṣedintele de onoare al FN, declară că "el personal n-ar fi luat străini pe lista sa". O poziţie pe care probabil n-au apreciat-o cei câṭiva români care s-au încumetat să se prezinte anul acesta sub culorile Frontului Naṭional la alegerile locale.

În departamentul Pyrénées-orientales, Gheorghe Blede se prezintă pe lista "Sainte-Marie Bleu Marine", sprijinită de FN, în timp ce Alina Dan e prezentă pe lista "Rassemblement pour Corbas" din departamentul Rhône.

În fine, Alexandru Papilian, scriitor ṣi fost responsabil al secṭiei în limba română de la RFI, e numărul trei ṣi purtător de cuvânt al listei Frontului Naṭional în oraşul Limoges. Cum fostul jurnalist nu a răspuns solicitărilor noastre de interviu, nu ne-a rămas decât să revedem imaginile ṣi declaraṭiile de arhivă. Într-o dezbatere din luna ianuarie organizată de postul regional de televiziune France 3 Limousin, Alexandru Papilian a fost destul de progresist în luările de poziţie, când a fost vorba despre paritatea bărbaṭi-femei pe listele de candidaṭi, luarea în considerare a voturilor albe sau a numărului de absenteiṣti. În schimb, scriitorul de origine română nu a ezitat să-şi asume public ṣi pe deplin discursul Frontului Naṭional, estimând că "securitatea i imigraia" sunt printre principalele preocupări ale alegătorilor din Limoges. Un discurs în contradicţie cu realitatea de pe teren: Limoges e un oraṣ departe de orice frontieră, cu o imigraţie foarte scăzută faṭă de alte regiuni ale Franṭei. Cât despre delincvenṭă ṣi securitate, Limoges se află într-un departament ferit de orice fenomen infracṭional de masă.