Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prelungire a negocierilor legate de programul nuclear al Iranului

Negocierile în chestiunea dosarului nuclear iranian au primit un nou termen limită – 1 martie anul viitor, anunță surse diplomatice apropiate discuțiilor care au loc la Viena. Declarațiile au venit în paralel cu altele, ale președintelui Iranului, care, optimist, spune că negocierile cu marile puteri pe tema programului nuclear vor conduce la un acord definitiv. Statele occidentale par să nu mai aibă răbdare, așa că au anunțat că 1 iulie 2015 este data limită pentru semnarea unui acord cu Teheranul.

”Negocierile intense nu au condus la depăşirea tuturor diferenţelor. Dar acest drum va conduce la un acord definitiv”, susține președintele iranian Hassan Rohani. Mai puțin flexibil decât dorea să dea impresia, Rohani a insistat că Teheranul nu va renunţa la programul nuclear şi că negocierile nu au împiedicat progresele în acest domeniu. Ca dovadă, într-un interviu acordat televiziunii publice iraniene, Rohani a promis că sancţiunile internaţionale impuse Iranului vor fi anulate etapizat în funcţie de negocierile pe tema programului nuclear.

Declarațiile vin în timp ce marile puteri şi Iranul nu au reuşit să ajungă la un acord definitiv pe tema programului nuclear iranian. Ușa rămâne însă deschisă, spune ministrul britanic de externe, care anunță prelungirea discuţiilor până pe 30 iunie 2015.

Astfel, acordul preliminar semnat la Geneva în noiembrie 2013 între Iran şi grupul P5+1 (SUA, China, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Germania) va fi prelungit şapte luni.

Marile puteri suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil, în vreme ce Teheranul respinge acuzaţiile.

Cât privește negocierile, diplomații se arată optimiști, dar totuși rezervați. Secretarul de stat american, John Kerry, găsește chiar argumente în favoarea deciziei de prelungire a negocierilor cu Iranul, salutând ceea ce el a numit ”progresele reale şi importante” din ultima serie de negocieri de la Viena.

În această vreme, surse de la Bruxelles transmit că Uniunea Europeană va menţine unele dintre sancţiunile sale economice care vizează Iranul. Decizia urmează să fie adoptată de cele 28 de state membre marţi, prin intermediul unei proceduri scrise.

Uniunea Europeană a suspendat la 20 ianuarie unele dintre sancţiunile sale care vizau domenii-cheie ale economiei iraniene, în schimbul îngheţării de către Teheran a unei părţi din activitatea sa nucleară sub monitorizarea unor inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Aceste dispoziţii care garantau bună-credinţă de ambele părţi erau prevăzute în acordul încheiat la 24 noiembrie 2013 la Geneva.

Suspendarea sancţiunilor a fost reînnoită de UE în iulie până la 24 noiembrie, data-limită pentru ajungerea la un acord definitiv în programul nuclear iranian. Potrivit reprezentanților statelor occidentale, acest program are obiective militare, în timp ce Teheranul afirmă că este civil.

După o săptămână de discuţii intense în capitala Austriei, Iranul şi marile puteri nu au reuşit să ajungă la un acord, şi negocierile au fost prelungite. ”Nu a fost posibilă ajungerea la un acord până la data-limită de acum. Am prelungit negocierile până pe 30 iunie 2015”, a spus ministrul britanic de externe Philip Hammond Hammond.

Presiuni dinspre Congresul SUA

Congresul american a reacţionat imediat faţă de prelungirea negocierilor în programul nuclear iranian, unii aleşi pledând pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului.

”Mai mult decât oricând, este esenţial ca (acest) Congres să impună sancţiuni care nu vor oferi alte opţiuni mollahilor iranieni în afară de distrugerea programului lor nuclear ilegal”, a declarat senatorul republican Mark Kirk. ”Nu se pune în discuţie ca (acest) Congres să acorde mai mult timp Iranului pentru a se dota cu bomba nucleară”, a insistat el.

Din 2011, Mark Kirk şi senatorul democrat Robert Menendez, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe, lucrează împreună pentru redactarea şi adoptarea în Senat a mai multor serii de sancţiuni economice contra Teheranului.

O propunere de lege a celor doi aleşi, care prevede impunerea de noi sancţiuni în cazul unui eşec al negocierilor internaţionale, este blocată încă de la sfârşitul lui 2013 de aliaţii democraţi din Senat ai lui Barack Obama. Executivul vrea să poată negocia fără amestecul Congresului.

Republicanul Ed Royce, preşedintele Comisie pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, apreciază că Barack Obama ar trebui să impună noi sancţiuni împotriva Republicii Islamice, care ar servi ca punct de plecare în cadrul negocierilor.

”Această prelungire cu şapte luni ar trebui utilizată pentru a strânge laţul în jurul Teheranului - care suferă deja de scăderea preţurilor la energie - şi pentru a impune concesiile pe care Iranul refuză să le facă”, a pledat el. În acest punct, republicanul a primit sprijinul democratului Brad Sherman. ”Sancţiuni modeste au produs rezultate modeste”, a postat el pe Twitter. ”Noi sancţiuni severe vor permite un acord bun”, a adăugat el.

Senatorul Bob Corker, care urmează să-l înlocuiască pe Robert Menendez la şefia Comisiei pentru Afaceri Externe în contextul în care republicanii vor prelua controlul total al Senatului în ianurie, a propus o soluţie mai diplomatică, propunând noi sancţiuni doar în caz de eşec al unui acord final.

”Prefer ca administraţia mai degrabă să continue negocierile decât să ajungă la un acord prost care ar crea mai multă instabilitate în regiune şi în lume”, a spus el. Dar ”Congresul trebuie să reflecteze înainte de semnarea unui acord final şi să înceapă să pregătească soluţii alternative, inclusiv sancţiuni mai severe, în caz de eşec”, a completat senatorul Bob Corker.