Contra intoleranţei şi xenofobiei

Corespondent RFI la Berlin, William Totok

Cei doi foşti cancelari, Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder s-au pronunţat împotriva mişcării islamofobe Pegida. Într-o declaraţie răspîndită de ziarul „Bild”, Schmidt a subliniat că protestele mişcării aşa-zişilor Patrioţi europeni contra islamizării Apusului - Patriotische Europäer gegen die Islamisierung des Abendlandes (cunoscută sub acronimul Pegida) nu exprimă nimic altceva decît nişte prejudecăţi resentimentare, fiind xenofobe şi intolerante.

Social-democratul Schmidt, în vîrstă de 96 de ani, a ţinut să precizeze că Pegida nu reprezintă Germania. „O privire în istoria noastră, cît şi raţiunea economică ne spun” că Republica Federală nu va respinge refugaţii şi solicitanţii de azil politic, a mai declarat Schmidt.

Într-un mod similar s-a pronunţat şi fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, în vîrstă de 70 de ani. El a amintit de mişcarea populară iniţiată în urmă cu 14 ani sub denumirea „Revolta oamenilor de bine”. Această iniţiativă era o formă de protest contra naţionalismului militant, neo-nazismului şi rasismului.

Apelul celor doi foşti cancelari a fost sprijinit şi de către ministrul creştin-democrat al finanţelor, Wolfgang Schäuble, de ministrul de externe, social-democratul Frank-Walter Steinmeier şi de vicecancelarul şi liderul Partidului Social-Democrat, Sigmund Gabriel.

Peste 300.000 de persoane au semnat între timp un apel prin care resping acţiunile islamofobe ale susţinătorilor Pegida. Un apel asemănător au dat publicităţii, la finele anului trecut, şi mai mulţi foşti opozanţi ai regimului comunist din Germania răsăriteană. Inclusiv şefa guvernului federal, Angela Merkel, a condamnat populismul naţionalist promovat de către susţinătorii Pegida. Merkel a arătat că aceştia au instrumentalizat sloganul istoric al demonstranţilor anti-comunişti est-germani, din 1989, care scandau lozinca: „Noi sîntem poporul!”

Fenomenul PEGIDA a apărut anul trecut, la începutul lunii octombrie, şi poate fi considerat drept expresie a unei noi forme de manifestare a extremismului de dreapta. Primele demonstraţii au avut loc la Dresda şi au atras puţini participanţi. Între timp, fenomenul s-a extins şi asupra altor oraşe. Mobilizarea s-a produs prin intermediul reţelelor de socializare şi prin publicaţii răspîndite pe internet.

Alianţa se distanţează public de orice formă a extremismului de dreapta, invocînd faptul că nu este apropiată de vreun partid radical de dreapta sau de vreo grupare xenofobă. În pofida acestor declaraţii, unul dintre militanţii PEGIDA, Lutz Bachmann, care a ţinut discursuri incitante la Dresda, fusese condamnat pentru violenţă.

El este şi autorul unor mesaje xenofob-naţionaliste răspîndite pe internet, precum relatează hebdomadarul „Die Zeit”. Susţinătorii alianţei PEGIDA, care participă săptămînal la acţiunile de protest, cer stoparea fluxului de străini şi înăsprirea reglementărilor privind acordarea azilului politic. Mişcarea s-a extins şi asupra altor oraşe, fără a avea amploarea celei din Dresda. Manifestanţii protestează, chipurile, în numele valorilor creştine şi occidentale, pe care le văd ameninţate de către musulmani. Între timp, PEGIDA se bucură de sprijinul partidului eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD). Unii analişti vorbesc despre un fenomen tipic est-german, alţii resping această interpretare drept unilaterală şi discriminatoare.

Într-un interviu difuzat de televiziunea germană ZDF, vicepreşedintele Partidului Liberal (FDP), Wolfgang Kubicki, a pledat pentru înţelegerea „temerilor difuze” ale participanţilor la demonstraţiile alianţei PEGIDA şi pentru rezolvarea problemelor exprimate de manifestanţi. Totodată, el a avertizat faţă de etichetarea pripită a tuturor drept extremişti de dreapta.