Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fost agent CIA, vinovat de spionaj

sterling.jpg

Jeffrey Sterling, fost agent CIA, vinovat de spionaj

Un fost agent al Agenţiei de Informaţii Externe (CIA) a fost găsit vinovat de spionaj şi dezvăluire neautorizată de informaţii, şapte capete de acuzare pentru care este pasibil de zeci de ani inchisoare. Cazul, care se află pe rol din anul 2011, ridică probleme serioase în ce priveşte activitatea CIA-ului şi libertatea presei.

Un caz complicat, un proces în care lucrători CIA  au depus, vreme de trei săptămâni,  mărturie în spatele unor ecrane chinezeşti, vizibili doar completului, un dosar în care motivaţiile acuzatului, Jeffrey Sterling, dar şi ale instituţiei care l-a avut pe statul de plată vreme de aproape zece ani, nu au putut fi elucidate până la capăt. Apărarea a susţinut că Sterling, care este negru, a fost pedepsit pentru vina de a fi spus adevărul, şi mai ales din cauză că a dat în judecată CIA-ul  pentru discriminare rasială. (A pierdut şi a fost concediat în 2002.) Acuzarea l-a prezentat drept un resentimentar care a acţionat pentru a se răzbuna.

Despre operaţiunea aflată în centrul acestei poveşti ceţoase un lucru este clar: a implicat un om de ştiinţă rus,  care s-a aflat în solda Agenţiei de Spionaj americane sub numele de cod Merlin, şi care, prin anul 2000, a fost folosit pentru a oferi Teheran-lui schiţe deliberat eronate ale unui dispozitiv nuclear. Obiectivul declarat era de a sabota suspectatul program de înarmare atomică iranian. La fel de clar este că despre această acţiune clandestină a aflat în 2003 un experimentat jurnalist de investigaţie de la New York Times, James Risen, al cărui articol a fost însă oprit la cererea administraţiei Bush Jr., mai precis a  Consilierei pentru Securitate Naţională Condoleeza Rice, prezentă şi ea ca martoră în prima săptămână a procesului. James Risen a făcut publice detalii ale operaţiunii abia în 2006, în capitolul 9 al cărţii sale STARE DE RĂZBOI. 

"Operaţiunea a fost un fiasco de la bun început, neglijenţa, gestionata inept,  care mai mult a impulsionat decât a obstrucţionat programul nuclear iranian",avea să conchidă mult mai tirziu jurnalistul.

Imediat după publicare, James Risen, dar şi Jeffrey Sterling,  au fost puşi sub urmărire într-o anchetă de scurgere de informaţii, genul de anchetă moştenită pe care, surprinzător, actuala administraţie îl desfăşoară cu mai mare frecvenţă şi zel decât cele care i-au precedat. 

"În privinţa libertăţii presei, asistăm la cea mai neagră perioadă din cariera mea de jurnalist. Administraţia Obama a luat măsuri agresive de îngrădire a libertăţii presei,  măsuri pe care administraţia Bush Jr. le-a plănuit dar nu le-a pus niciodată în aplicare", spunea în martie anul trecut  ziaristul de la New York Times.

În Washington, scurgerea de informaţii este o adevărată industrie. Tendinţa este însă de a o controla şi canaliza într-un sens favorabil Executivului în funcţie.  Amănuntele ultrasecretei operaţiuni, atât de ultrasecrete încât, s-a aflat la proces, despre ea ştiau mai bine de 90 de persoane, dinlăuntrul Agenţiei de Spionaj dar şi al unui comitet senatorial, ar fi fost mai degrabă jenante. Risen a fost somat în câteva rânduri să-şi divulge sursa şi a fost ameninţat cu închisoarea dacă n-o face, dar, în cele din urmă, sub presiunea opiniei publice, Executivul l-a lăsat în pace.

Sterling a fost mai puţin norocos. Acuzarea a convins juriul, pe baza unor elemente circumstanţiale, că el este sursa. Sentinţa va fi pronunţată pe 24 aprilie.

Corespondentul RFI în SUA Radu Tudor