Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Merkel la Budapesta: Germania nu va livra arme Ucrainei

merkel_si_orban.jpg

Merkel la Budapesta: Germania nu va livra arme Ucrainei

Cu ocazia unei vizite efectuate la Budapesta, cancelarul german Angela Merkel a exclus posibilitatea ca Berlinul să livreze arme Ucrainei. Omologului său maghiar, Merkel i-a cerut să se poate mai democratic cu criticile din partea opoziției și a societății civile.

Germania nu va sprijini Ucraina cu arme. Sunt ferm convinsă că acest conflict nu se poate rezolva militar”, a spus Merkel după o întrevedere cu prim ministrul maghiar Viktor Orban, citată de Spiegel.

Cei doi lideri au salutat viziunea despre o zonă de liber schimb negociată între UE și Uniunea Eurasiatică, dominată de Federația Rusă. Angela Merkel a ținut totuși să sublinieze că ideea ar fi eventual fezabilă doar pe termen lung. Această declarație nu schimbă însă cu nimic realitatea prezentă, a mai adăugat cancelarul federal, anume aceea că UE și Rusia sunt angrenate într-un „conflict foarte dur”.

În ceea ce îl privește pe premierul maghiar, Merkel a declarat că i-a atras atenția despre necesitatea de a aprecia „rolul opoziției, al societății civile și al presei într-o democrație, chiar și atunci când premierul este susținut de o majoritate atât de largă în parlament”. Cancelarul a anunțat și că se va întâlni cu reprezentanți ai societății civile în această după amiază.

Brigada antiteroristă a poliției de la Budapesta a interzis în această dimineață o manifestație în fața universității Andrassy, care trebuia să se desfășoare sub sloganul „Noi aparținem Europei”.

 

Contextul pe larg

De luni bune încoace, politicienii occidentali ocolesc Ungaria. Nici premierul Viktor Orban nu mai face multe deplasări având în vedere că politica sa externă ambivalentă a reușit să izoleze țara în Europa. Asta de când prim ministrul a anunțat o „deschidere către lume” a Ungariei, care s-a materializat în contacte ale miniștrilor săi cu țări precum Azerbaidjan, Uzbekistan, Belarus și altele.

De amintit și vara anului trecut, când Orban anunța sfârșitul democrației liberale și alegea drept modele de organizare statală și de societate țări precum Rusia și Turcia. Și tocmai atitudinea față de Moscova reprezintă o îngrijorare în Europa, cel puțin la momentele în care Budapesta critică sancțiunile internaționale impuse în contextul crizei ucrainene.

Socotelile premierului nu au dat însă rezultatele scontate. Relațiile comerciale cu state nu tocmai democratice nu s-au ameliorat. Proiectul de gazoduct South Stream, pe care Ungaria îl aprobase fără consultarea UE, a picat și el între timp. Singurul contract notabil este cel de construire a unui reactor nuclear de către Rusia. Imediat după semnarea acordului, Ungaria a încetat să livreze gaze Ucrainei în flux invers acuzând probleme tehnice. Aprovizionarea a fost reluată în urmă cu două săptămâni.

 

Șpagatul diplomatic

Merkel a venit în Ungaria pentru a discuta despre criza ucraineană. Peste două săptămâni va sosi la Budapesta președintele rus Vladimir Putin. Abia după aceea ne vom putea da seama cui îi este Orban loial. Prilejul vizitei de la Kremlin este renegocierea acordului de livrare de gaz. Iar prețul obținut s-ar putea să determine definitiv atitudinea Ungariei față de criza din Ucraina. Până acum, premierul Orban a reușit să joace la două mâini, dar e greu de crezut că va putea continua multă vreme așa.

 

Parteneriatul cu SUA

În practică, efectele acestuia nu se mai resimt deloc. Șase oficiali maghiari au primit interdicție de călătorie în SUA din cauza unor acuzații de corupție. Printre cei vizați se numără și directorul Fiscului din Ungaria, acuzat că ar fi oferit scăderi de impozite unor firme americane din industria alimentară, dacă acestea plăteau mită partidului de guvernământ Fidesz.

Scandalul a scăzut și mai mult cota de popularitate a guvernului, nemaivorbind de planurile de a taxa utilizarea internetului care au scos în stradă zeci de mii de oameni. Nici ideea de a introduce teste obligatorii de droguri pentru elevi, politicieni și jurnaliști în speranța de a atrage din nou electoratul conservator nu a fost mai bună, respectiv eficientă. Dimpotrivă.

În noiembrie, 37% dintre maghiari ar fi votat Fidesz. Acum sunt doar 23%, conform unui sondaj Ipsos. Alegeri sunt abia în 2018. A doua formațiune în topul preferințelor este partidul ultranaționalist Jobbik cu 14%.