Grecia tensionează atmosfera bruxelleză

"Am subliniat necesitatea unei solutii acceptabile pentru toate statele implicate in negocieri", spunea Presedintele Consiliului European Donald Tusk dupa intâlnirea cu Prim Ministrul grec.

De partea sa, presedintele Parlamentului European Martin Schulz vedea in ideea turneului european al lui Tsipras insasi dorinta acestuia de a se apropia de UE.

Iar Tsipras insusi, inainte de a decola spre Paris, a afirmat ca Grecia doreste sa "repare actualul cadru de lucru cu UE si nu sa il distruga".

S-ar zice ca aceste intâlniri la Bruxelles au avut un caracter pur simbolic si deci ele nu necesita prea multe atentie. Daca acesta poate fi cazul, intr-o anumita masura, pentru intâlnirea lui Tsipras cu Tusk si chiar cu Schulz, privind Comisia Europeana, lucrurile stau diferit.

Pe cât pare presedintele institutiei, Jean-Claude Juncker, a nu se interesa in general de problemele UE actuale, pe atât il asmute problema greaca.

Am putea crede ca un politician de nivelul lui Juncker isi pastreaza capul limpede in orice situatie. De fapt, Juncker, care a petrecut in ultimii ani cateva zeci de nopti incercînd, pe atunci in calitate de presedinte al Eurogrupului, sa salveze Grecia si zona euro, se simte de parca ar fi in continuare reponsabil.

La drept vorbind, Comisia Europeana este membra a Troikai si are un cuvânt  de zis in rearanjarea datoriei grecesti.  Ea are un loc la masa Eurogrupului  pentru comisarul economiei Pierre Moscovici, dar Juncker merge si el la aceste reuniuni.

In parte din inertie, in parte pentru a-l eclipsa pe Moscovici si in parte pentru a-si sfida rivalul (pe Jeroen Dijsselbloem, actual presedinte al Eurogrupului), Jean-Claude Juncker isi face aparitia neasteptata când ti-e lumea mai draga.

Problema greaca il irita. El declara saptamâna trecuta ca nu se poate pune problema unei stergeri a datoriei. "Unele mici ajustari pot fi aduse, declara el, dar principiile de baza deja aprobate trebuie respectate".

Pe masura ce se apropia vizita lui Tsipras la Bruxelles, Juncker a ales insa tacerea. Purtatorul sau de cuvânt a indicat ca o pozitie a Comisiei Europene va fi cunoscuta dupa ce vor fi auzite  argumentele Greciei. Cu toate acestea, Juncker a decis sa taca in continuare si dupa plecarea lui Tsipras. Tensiunea este palpabila...

Ea va exploda  probabil in cadrul viitoarei reuniuni a Eurogrupului la Bruxelles , care ar putea preceda summitul UE din 12 februarie.

Un nou acord cu Atena?

Multa atentie a fost acordata turneului european al lui Alexis Tsipras, poposit in trei capitale in doar doua zile, in timp ce ministrul sau de finante avea o reuniune decisiva la Franckfurt.

Yanis Varoufakis, luat putin in derâdere de presa europeana din cauza atitudinii sale de rockstar sau de actor hollywoodian (fara cratavata, vesta de piele purtata in reuniunile oficiale, craniu ras), este totusi un economist avizat.

Ceea ce propune Varoufakis acum pentru a reda tarii sale "demnitate si coeziune sociala" este o solutie deja aplicata in istorie care ar combina o prelungire a termenului de plata a datoriei grecesti cu o diminuare a acesteia.

In linii mari, propunerea sa pare coerenta. Creditorii Greciei isi fac insa calcule diferite si vor face presiune pe Bannca Centrala Europeana si pe zona euro pentru a nuanta planul Varoufakis.

Reuniunea acestuia cu BCE este  cruciala, la fel cum va fi si intâlnirea de joi 5 februarie intre Varoufakis si omologul sau german Wolfgang Schauble.

Bursa de la Atena intrevede însa un acord, daca e sa ne luam dupa cele 11% cu care a crescut acum, la anuntul acestor intrevederi.

In fine , Varoufakis prevede si o cooperare mai departe cu creditorii Greciei (si chiar si cu Troika a carei eficacitate era deja pusa sub semnul intrebarii la Bruxelles inca din vara trecuta), dar asta pentru a modifica un program " care nu mai poate fi implementat".

S-ar putea ca toate aceste argumente ale Greciei, expuse aici doar de maniera sumara si fara pretentia unei analize economice, sa modifice intr-adevar  filozofia liniilor de creditare pentru Atena.