Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


NATO se pregătește de război?

default.png

RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
RFI România: Actualitate, informaţii, ştiri în direct
Sursa imaginii: 
RFI

Miniștrii apărării din țările NATO au pus joi 5 februarie, la Bruxelles, bazele unei forțe de reacție rapidă de 20.000 de oameni care va conține și o forță "vârf de lance" super rapida. Aceasta este cea mai importantă măsură de apărare colectiva luată de aliați de la sfârșitul războiului rece și până astăzi.

Concesie facuta tarilor estice ale Aliantei, planul pentru pregatirea unei forte de reactie rapida este gândit pentru a ameliora capacitatea de aparare a NATO pe uscat, pe mare si aeriana.

El contine si o sub forta "vârf de lance", formata din 5000 de oameni, disponibili in cel mult doua zile, restul de 15.000 urmînd sa fie desfasurati in timp de o saptamâna.

Decizia este una importanta, "de securtate colectiva", in fata amenintarii pe care o reprezinta Rusia în Estul Europei, dar si una extrem de costisitoare.

Pentru ca o forta de reactie rapida de 20.000 de oameni sa fie  permanent disponibila, asta inseamna de fapt ca 60.000 de oameni sa fie mobilizati intrucât se aplica un sistem de rotatie intre trei unitati militare.

Astfel de forte sint astazi detinute doar de SUA, de Marea Britanie si de Franta. Asta inseamna ca Aliatii vor avea dificultati, intr-un prim timp , de a gasi asa-numite "tari cadru" care sa gazduiasca, prin rotatie, fiecare timp de un an, forta "vârf de lance" a NATO.

Se poate incepe cu o gazduire rând pe rând in Franta, Marea Britanie si Germania, dar mai apoi se spera ca alte state ca Spania si Italia sa poata interveni. Intr-un viitor mai indepartat, poate chiar Turcia si Polonia ar putea avea acest rol.

In plus, NATO va desfasura unitati de comanda si control (formate din ofiteri si subofiteri) in Bulgaria, România, Polonia si Tarile Baltice. Aceste unitati - NATO Force Integration Units -  formate din 50 de oameni, din care jumatate provin din tara gazda, vor asigura desfasurarea eficienta a trupelor "vârf de lance".

In fine, unii dintre aliatii ar dori o prezenta vizibila prin amplasarea de masinarii de razboi  in diferite state membre NATO , nu multe, dar suficiente incât ele sa aiba un efect disuasiv fata de Rusia.

In aceasi logica, NATO discuta si desfasurarea unor "planuri integrate de aparare" pentru Moldova si Georgia unde insasi prezenta drapelului NATO sa poarte o simbolistica de neconturnat.

Furnizarea catre Ucraina  a armamentului de razboi este insa o problema care nu se va transa in sânul Aliantei, aceasta ramâne o dezbatere nationala, proprie fiecarui stat membru , iar divergentele de opinie nu lipsesc.

Strategie oscilanta fata de Rusia

La fel, daca tarile occidentale din cadru NATO au fost de acord cu aceasta intarire fara precedent a "apararii colective", ele nu sint gata sa taie defintiv legatura cu Moscova.  

Unele voci spun ca  noua strategie a NATO este de a considera Rusia drept un inamic,  diplomatii vorbesc despre "un razboi hibrid". "E ca pe vremea razboiului rece, dar mai ceva mai rau, fiindca Rusia are astazi un comportament rigid", spun surse NATO.

In fine, daca decizia de acum este importanta, ea este probabil si ultima de aceasta amploare pe care NATO o va lua si asta din cauza divergentelor de viziune ale Aliatilor.

In timp de Polonia si Tarile Baltice sint ferm impotriva reluarii dialogului cu Moscova prin intermediul Consiliului NATO -Rusia (dizolvat odata cu anexarea Crimeei), alte state sint mai degraba pentru.

SUA, Canada, Franta, Belgia, Luxembourg sint favorabile relansarii cadrului de discutie.

Prin urmare, NATO oscileaza acum intre fermitate (si discurs demn de Razboiul rece, folosit si de Secretarul General Jens Stoltenberg) si dialog. Drept rezultat, in problema care opune acum Rusia lumii occidentale , NATO, ca si UE,  nu joaca decât un rol restrâns.