Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În România, un partid poate fi înființat doar cu 3 membri

Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul de lege privind partidele politice, stabilind, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri. O modificare a apărut și în cazul preşedinţilor de consilii judeţene – aceștia vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă. Partidele pot lua credite pentru a-și finanța activitatea. Proiectul va fi trimis luni spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

”Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida”, a precizat preşedintele comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, după şedinţă. Comisia a stabilit de asemenea ca locul registrului partidelor, unde se face înregistrarea formaţiunilor politice, să rămână ca şi în prezent Tribunalul Bucureşti şi a precizat condiţiile în care se face radierea partidelor.

Membrii comisiei au adoptat în principiu proiectul de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând ca luni să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat. În acest fel se revine la prevederile legale din 2004.

O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1.000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al Autorității Electorale Permanente pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

Procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central, a anunțat preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea.

Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

Prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

De unde vor veni banii partidelor?

Partidele politice pot obţine venituri din diferenţa de curs valutar, vânzarea de bilete sau din taxele de participare la acţiuni culturale, sportive și distractive precum și la întruniri și seminarii cu tematică politică, economică, socială, a decis comisia parlamentară de cod electoral.

Potrivit proiectului de lege, partidele politice pot face bani şi din dobânzi bancare, vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului, servicii oferite de către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor, emiterea carnetelor şi a legitimațiilor de membru al partidului politic.

Partidele pot cheltui banii în campaniile electorale astfel: 40% propaganda electorală radio, tv, maxim 30% propagandă online, maxim 30% cheltuieli sociologice, maxim 20% afișe electorale, maxim 50% broșuri, pliante, alte material şi maxim 30% cheltuieli pentru închiriere spații și echipamente.

Proiectul de lege stipulează faptul că în cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră și Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripțiile electorale, în cazul în care partidul sau alianța politică a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate.

Legea prevede şi faptul că, în cazul în care partidul nu a obținut minim 3% din voturi, AEP rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripției electorale în care acesta a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate.

Partidele pot lua credite

Partidele politice se vor putea împrumuta cu bani de la persoane fizice şi juridice, potrivit proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, adoptat de Comisia de Cod electoral.

Proiectul de lege permite partidelor politice să contracteze împrumuturi în bani de la persoanele fizice și juridice, dar numai prin acte autentice notariale sub sancțiunea nulității absolute, însoțite de documente de predare - primire, în contract prevăzându-se modul și termenul de restituire a acestora.

Proiectul prevede că împrumuturile care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe țară se supun condițiilor de publicitate.

Pe de altă parte, proiectul interzice acordarea de împrumuturi de către partidele politice, alianțele politice sau electorale și candidații independenți către persoanele fizice.

Proiectul mai prevede că sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

Totodată, proiectul prevede că sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

În acelaşi timp, proiectul de lege stipulează faptul că sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv.

O altă prevedere importantă vizează faptul că donațiile în bani a căror valoare depășește zece salarii de bază minime brute pe țară se vor efectua numai prin conturi bancare.

Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial lista persoanelor fizice și juridice care au făcut în anul fiscal precedent donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară, lista persoanelor fizice și juridice care au acord împrumuturi a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară, precum și suma totală a donațiilor confidențiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe țară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor.

În loc de doi paşi fermi înainte, s-a făcut un singur pas şi acela şovăielnic. Iată cum descrie Codru Vrabie de la Coaliţia Politică fără Bariere (AUDIO )modificările aduse joi proiectelor de lege de către comisia parlamentară de cod electoral.

 

Codru Vrabie de la Coaliţia Politică fără Bariere, intervat de Andreea Orosz
3210