Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Super-imunitatea parlamentarilor, repusă pe tapet

justitie.jpg

Sursa foto : Reuters.

În contextul actual, în care parchetul anticorupţie a cerut avizul Parlamentului fie pentru arestarea, fie pentru percheziţionarea mai multor senatori şi deputaţi, presa a semnalat că în Comisia de Regulament a Camerei a fost reintrodusă « pe ascuns » super imunitatea. E vorba de o modificare prin care procurorilor li se cere să vină cu « motive concrete şi temeinice » pentru cererile lor, ceea ce ar oferi portiţa legală pentru respingerea majorităţii cererilor de arestare preventivă sau percheziţie.

Presa a avertizat că Parlamentul ar urma să reintroducă în noul Regulament al Camerei Deputaţilor o modificare declarată neconstituţională în 2013 de către Curtea Constituţională tocmai pentru că prin aceasta urma să li se ceară procurorilor mai mult decât trebuie şi pentru că prin aceasta parlamentarii ar putea să se substituie practic justiţiei, singura în măsură să decidă vinovăţii sau nevinovăţii. Mai simplu, prin modificare parlamentarii ar fi urmat să facă imposibilă misiunea procurorilor, garantând astfel super imunitate colegilor suspectaţi de fapte de corupţie.

Preşedintele Comisiei de regulament, deputatul PSD Gheorghe Emacu, spune la RFI că e vorba de o « greşeală » care s-a strecurat din cauza volumului mare de lucru din comisia care se chinuie să pună în acord Regulamentul Camerei cu Constituţia. Aşadar, Gheorghe Emacu promite că modificarea criticată, cu atât mai mult cu cât e neconstituţională, nu va fi votată în plen.

« Presa a semnalat analizând proiectul...Noi, analizând proiectul de joi, vineri, am sesizat lucrul acesta şi fiind pe această procedură am şi sesizat pe cei în drept că trebuie făcută această modificare astfel încât atunci când este la plen să operăm aceste chestiuni...Este exclus să se adopte în plen. V-am spus contextul : chiar cei care sunt în comisie şi liderii nu au cum să nu fie de acord cu asta. Este o preluare greşită a unui text vechi », s-a justificat la RFI preşedintele Comisiei de Regulament.

Cu toate acestea, PNL a anunţat prin vocea copreşedintelui Alina Gorghiu că se opune categoric oricăror modificări ale Regulamentului Camerei Deputaților prin care se îngreunează procedurile de avizare a cererilor justiției şi că liberalii vor contesta acest nou proiect de regulament la Curtea Constituţională.

Dar de ce ar fi fost periculos doar un singur cuvânt adăugat la actualul text ? Cu alte cuvinte ce ar fi schimbat atât de dramatic înlocuirea cuvântului temei cu « motivare concretă şi temeinică » ? Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, explică la RFI care era capcana şi care au fost diferenţele constatate de Curtea Constituţională.

« Curtea este de acord că această imunitate există şi trebuie să existe şi de aceea apare în Constituţie cuvântul temei care este explicat de Curte ca fiind temei de fapt şi temei de drept (...) Ceea ce a făcut parlamentul în trecut, a adăugat că parchetul trebuie să prezinte motive concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii arestului preventiv, Curtea vine şi spune că e imixtiune în acest caz în sfera puterii judecătoreşti pentru că temeinicia se referă la probatoriu ori această apreciere a temeiniciei nu o poate lua decât judecătorul (...) », explică la RFI directorul executiv al CRJ.

 « Greşeală » sau neînţelegere, situaţia a readus pe tapet problema rolului pe care Parlamentul trebuie să îl joace şi care se limitează strict la a da un aviz pozitiv sau negativ. Un prilej bun de revenire la ce spun judecătorii constituţionali şi anume că, citez, « Constituţia României stabileşte fără echivoc că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală » iar « Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei, întrucât ar echivala cu încălcarea competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti ».