Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Astronomul Magda Stavinschi la RFI: Eclipsa totală de Soare, ocazie unică de a studia coroana solară

Eclipsele de Soare nu sunt evenimente rare, ci mai degrabă spectaculoase, declară la RFI doctorul în astronomie, Magda Stavinschi. Ea precizează că eclipsa totală poate afecta anumite insecte şi păsări, care în momentul când se face întuneric "au impresia că se lasă seara şi se duc la culcare".

Magda Stavinschi: Eclipsele de Soare, surprinzător sau nu, nu sunt fenomene atât de rare. Ele se văd uneori chiar mai des în unii ani decât cele de Lună, dar spectacolul lor este mai important. Din alt punct de vedere, suprafaţa sau zona, aria de pe suprafaţa Pământului de pe care se văd este mult mai restrânsă. Poate vă amintiţi că la 11 august 1999, când a fost ultima eclipsă totală de Soare, vizibilă din România, banda a fost lată de numai 111 kilometri. Deci gândiţi-vă la suprafaţa Pământului ce înseamnă 111 kilometri lăţimea unei benzi (...). Acum, eclipsa s-a văzut totală numai din aria Polului Nord, din jurul Polului Nord. Ştiu chiar români care s-au dus în Insulele Feroe sau în zona respectivă, ca să observe eclipsa în faza de totalitate şi au mai avut şi avantajul că datorită unei furtuni solare foarte mari care a avut loc zilele acestea, s-au putut vedea şi aurore polare, deci vă daţi seama, într-adevăr, un spectacol unic.

 

Rep.: Ce efecte are o eclipsă de Soare asupra omului, asupra economiilor. S-a vorbit în aceste zile despre pierderile înregistrate de producătorii de energie solară. Mai sunt şi alte consecinţe?

M.S.: Gândiţi-vă că producătorii, e vorba de cei care se află în banda de totalitate, unde timp de două-trei minute, Soarele este complet eclipsat. În fazele de parţialitate, nu a modificat cu nimic intensitatea luminii. Dar ca orice receptor solar, dacă este soare, receptează lumina, dacă nu, nu. Asupra oamenilor nu are nici un efect o eclipsă solară, chiar la faza de totalitate. Cine reacţionează sunt anumite insecte şi păsări, care în momentul când se face întuneric, deci repet, e vorba de eclipsele totale, nu parţiale, cum s-a văzut în România, în momentul în care se face întuneric şi se modifică şi temperatura, ele au impresia că se lasă seara şi se duc la culcare. Acesta este un efect care e înregistrat şi în România de sute de ani, ca să spun aşa, în care s-au notat efectele eclipselor asupra animalelor. Atâta tot, nu e vorba de altceva. Din punct de vedere ştiinţific, tot la totalitate, este singurul moment când discul solar este complet acoperit şi se poate vedea în toată splendoarea sa coroana. E singurul moment când poate fi studiată foarte bine coroana solară.

 

Rep.: Cum este percepută o eclipsă de Soare în cultura populară?

M.S.: Sigur că sunt foarte multe tradiţii. Chiar acum voiam să mă documentez ce sunt aceia vârcolaci, pentru că se spune că Soarele sau Luna a fost mâncată de vârcolaci. Ca să aflu că de fapt nu există nici un animal real, care să fie vârcolac, este un animal din basmele noastre populare. Evident, omul din necunoaştere, văzând că la un moment dat discul Soarelui sau respectiv al Lunii este mâncat dintr-o parte sau din alta, a imaginat nişte fiinţe care ar fi mâncat Luna. De fapt, trebuia să fie tocmai la nivelul Lunii, ca s-o mănânce. Sunt basme, sunt tradiţii. Fiecare fenomen cosmic a dus la o tradiţie sau a fost justificat de ceva. De exemplu, chiar echinocţiul de primăvară înseamnă renaşterea naturii, deci este legat într-un fel de viaţa noastră de zi cu zi.

Magda Stavinschi, intervievată de Cosmin Ruscior, despre eclipsa de Soare din 20 martie 2015