Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dezbatere în Parlamentul European: Ce facem cu roboții?

andreea-oros-victor-negrescu-si-cristiana-bogateanu.jpg

Andreea Orosz, Victor Negrescu și Cristiana Bogățeanu in studioul de emisie RFI
Andreea Orosz, Victor Negrescu și Cristiana Bogățeanu

Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care se cere Uniunii Europene o legislație adaptată la un viitor când inteligența artificială va avea un rol primordial. Rezoluția îndeamnă Comisia Europeană să pregătească o propunere care să acorde o atenție specială aspectelor etice ale roboticii.Despre roboți și prezența lor în viața noastră discutăm astăzi la Tânăr în Europa.

Invitați: Victor Negrescu, eurodeputat, Cristiana Bogățeanu, de la Asociația Centrul de Creaţie Tehnică pentru Tineret și co - fondator la Academia inventează.ro – un start-up prin care care copii sunt inițiați în lumea roboticii și Vlad Andrei Mogoș, student la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Politehnicii București

 

 

 

Context:

În prezent UE dispune de câteva norme orientate spre standardizarea firmelor industriale care folosesc robotică dar nu există legi care să reglementeze interacțiunea socială între oameni și roboți.

Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de "securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor", se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.

Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.

Rezoluția de 22 de pagini propune crearea unei agenții europene a roboticii care să ofere consiliere tehnică și etică autorităților și elaborarea unui "Cod de conduită" paralel legislației.

Eurodeputații preconizează și crearea "unui statut juridic specific" pentru "persoane electronice" cu "drepturi și obligații" care să se aplice cel puțin roboților cei mai sofisticați.

Documentul propune ca măsură  de precauție ca roboții viitorului din cadrul Uniunii Europene să fie echipați cu "un buton al morții" care să permită deconectarea lor în caz că devin o amenințare la viața omului.
 
În plină dezbatere europeană privind etica în domeniul roboticii, șeful grupului japonez Softbank creionează viitorul: în 30 de ani roboții vor fi mai numeroși decât oamenii și mult mai deştepţi decât noi, previzionează șeful celui mai mare grup japonez de telecom și internet.
Șeful Softbank mai spune că în prezent IQ-ul unui om obișnuit este 100, iar geniile au 200.
Roboții vor ajunge la un IQ de 10.000, ceea ce înseamnă că lumea va fi invadată de un val de super-inteligență care se va regăsi în toate obiectele din jur, de la roboți, la autoturisme.
Spre anul 2050, crede şeful Softbank, roboții super-inteligenți ne vor depăși numeric și vor avea toate formele și mărimile posibile. 

Softbank, care anul trecut a preluat ARM pentru 32 miliarde dolari, spune că procesoarele companiei sunt în aproape toate telefoanele din piață și vor ajunge în 80% dintre obiectele ce vor forma așa-numitul internet al lucrurilor. Numărul de obiecte conectate la internet crește puternic și va ajunge la 100/persoană în 2035, față de numai două/om în 2010, Son estimând că procesoarele ARM ar putea ajunge în 80% dintre terminalele IoT.
 
Întorcându-ne din viitor în prezent, aflăm că la începutul anului o firmă japoneză de asigurări și-a concediat cei 34 de angajați, oamenii fiind înlocuiți cu un sistem de inteligență care poate calcula singur plățile către asigurați.

Compania japoneză crede că, în urma acestei decizii, productivitatea va crește cu 30%, iar investiția își va dovedi rentabilitatea în doar doi ani. 

În schimb, în mod evident, mișcarea nu este privită cu ochi buni de cei 34 de angajaţi care vor rămâne fără loc de muncă la sfârșitul acestei luni.

Emisiunea Tânăr în Europa din 1 martie 2017