Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cel mai vechi ADN de Homo sapiens, secvenţiat de cercetători

cel_mai_vechi_adn_de_homo_sapiens_secventiat_de_cercetatori.jpg

Svante Pääbo, de la Institutul Max Planck din Leipzig

Cel mai vechi genom al unui om modern a fost secvenţiat de cercetătorii dintr-o echipă internaţională. Aceştia au analizat ADN-ul unui Homo sapiens care a trăit în Siberia în urmă cu 45 de mii de ani. Savanţii au adăugat astfel încă o piesă în "puzzle"-ul diversităţii genetice a speciei umane.

Studiul a permis oamenilor de ştiinţă să precizeze perioada în care omul de Neanderthal şi omul modern s-au încrucişat.

Savanţii au analizat un os descoperit din întâmplare, în 2008, pe malul unui râu din Siberia Occidentală. Osul era vechi de 45 de mii de ani.

Până de curând, cercetătorii considerau că transferul genetic dintre omul de Neanderthal şi omul modern s-a produs în urmă cu 37 de mii până la 86 de mii de ani, probabil atunci când primii Homo sapiens au părăsit Africa şi s-au întâlnit cu oamenii de Neanderthal în Orientul Apropiat, înainte de a se răspândi în Eurasia.

Noile date genetice permit restrângerea acestui interval, ele demonstrând că acele încrucişări s-au produs în urmă cu 45 de mii de ani.

Studiul a fost coordonat de un savant suedez, Svante Pääbo, al cărui nume a fost vehiculat în ultimii doi ani pentru câştigarea premiului Nobel, datorită lucrărilor sale despre ADN-ul omului de Neanderthal.

Paleogeneticianul suedez, directorul departamentului de antropologie genetică de la Institutul Max Planck din Leipzig, Germania, a arătat că o mică parte din genomul omului modern provine de la omul de Neanderthal, cel mai apropiat verişor al lui Homo sapiens, care a apărut în urmă cu circa 400 de mii de ani şi a dispărut acum 30 de mii de ani.

Laboratorul lui Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Leipzig este renumit pentru studiile sale efectuate asupra ADN-urilor străvechi, chiar dacă acestea sunt puternic deteriorate.

Genomul omului din Siberia Occidentală nu este însă cel mai vechi care a fost secvenţiat. Acum aproape un an, genomul vechi de 400 de mii de ani al unei fiinţe umane, cel al omului de Sima, după numele unei localităţi din Spania, a fost secvenţiat de cercetători, pe baza materialului genetic prelevat dintr-un os descoperit într-o peşteră spaniolă.